Jos

Autor Subiect: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola  (Citit de 31162 ori)

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« : Martie 07, 2012, 02:56:30 p.m. »
Va salut,
Nu am experineta in apicultura insa intentionez in viitor sa particip la toate lucrarile unui apropiat prieten care are aproximativ 30 de stupi si poate sa incep eu insumi cu cativa stupi anul acesta.  In cativa ani de zile sper sa capat suficienta experienta sa implementez ceeace am sa descriu mai jos.  Am observat ca sunteti foarte buni la demontat si apelez la ajutorul vostru intrucat eu imi imaginez totul bazat pe cunostinte insuficiente si pur teoretice si cu totii stim cat de putin inseamna asta.
Potentialul teren se afla la campie intr-o margine de sat, langa un zavoi de salcam (la cateva sute metri distanta – cam masacrat de vandali insa de ordinul hectarelor), o padure mare (la aproximativ patru kilometrii) si zeci/sute de hectare de culturi mari  - am observat rapita si niste floarea soarelui insa predominant porumb, si grau si bineintele niscai lucerna, livezi mici, etc.  Exista deja in zona pana la 200 de stupi pozitionati la distanta de maximum 2 kilometrii de locatia mea.   
Sunt cateva mii de metri de teren insa il folosesc pentru culturi ultraintensive si pana nu capat experienta in apicultura nu ma indur sa-l sacrific pentru stupi.  In schimb sper sa ridic o cladire cam lunguiata (5x20m) in anii urmatori.  Nu prea exista bani pentru finisarea etajului superior insa as face sacrificiul daca as putea recupera suma de pe urma apiculturii.  Iata despre ce este vorba:
Ideea mi-a venit de la pozitionarea stupilor in pavilioane, ocazie cu care am aflat ca stupii orizontali sunt mai raspanditi/acceptati  decat am crezut chiar si in pastoral.  Pe scurt, vreau sa folosesc una dintre laturile de 20 metri ale etajului ca pe un perete de pavilion.  Peretele ar urma sa aiba cam 2.2/2.4m inaltime construit din BCA 10/15 cm izolat la exterior (ca dealtfel intregul etaj cu expandat de 8/10 cm).  Aproximativ 100 de stupi ar intra pe trei nivele, intr-un rastel.  Urmatoarele sunt detaliile:
1.   expunerea stupilor – estica insa in spatele a 20/25cm de perete/izolatie  cred ca nu este la fel de importanta.
2.   accesul meu prin exterior la urdinisul stupilor – platforma de 1 metru in afara peretelui; acoperisul ar fi extins sa protejeze si acesta zone deci cu un metru peste peretele cu urdinisurile. 
3.   acesul albinelor la urdinis  - prin orificiu de 10 cm inaltime/latime maxima si adancime de grosimea peretelui 20/25 cm cu platforma generoasa de aterizare si colectorul de polen incorporat partial sub platfoma activat (prin placuta restrictiva) doar cand necesar.  Pe langa faptul ca ar costa mai putin ma gandesc ca ar micsora stresul inregistrat de albina la aparitia colectorului classic in timpul recoltarii de polen.
4.   accesul prin interior la corpul stupilor – direct la nivel inferior si pe platforma spatioasa la nivelul superior - eventual imbunatatiri la stup pentru a usura rulrea lor pe rastel si procesarea pe platforma, etc. 
5.   modelul stupilor – orizontali, evident ‘pat cald’, 20 rame, fund complet plasa (interschimbabil doar pentru tratamente), probabil osb 1.8 constructie - sa amanam deocamdata va rog argumentele contra OSB caci scot cutiile pe la 30 ron si se pare le pot face singur si fara scule costisitoare.  Urdinis superior (asta in sine ar merita o discutie aparte cred)!  M-ar ajuta mult daca as inalta urdinisul pentru cel putin primul rand de stupi - acces mai usor la urdinis, colector de polen, etc.  Cu urdinisul la 3 / 4 din inaltimea stupilor sau chiar mai sus inaltimea chiar nu am gasit cate informatii ar trebui sa existe pe net; as aprecia daca m-ati calauzi spre sursa sau educa vizavi de subiect.  (Abia acum realizez ca nivelul al treilea din rastel ar beneficia de un urdinis inferior pentru a nu fi prea mult sub acoperisul extins la un metru de perete si ingreunand astfel vizibilitatea si accesul albinelor la stup.)           
6.   ventilatia stupilor si a incaperii – sistem generos de ferestre traditionale si/sau de tavan si doua ventilatoare de tavan cu turatie reglabila pentru aerisrea clasica.  (posibilitati de schimb oxigen/Co2 cu sera atasata de cladire.)  Spatiu amplu pe rastel, 70 cm inaltime alocati fiecarui nivel, fund gol/plasa, ridicare/eliminare vara capac stup.
7.   asigurarea temperaturii optime – m-am gandit 5-10 grade C iarna, maximum 30 grade C vara intervenind in situatii extreme cu incalzire/racire electrica.
8.   protectia daunatori / igena – masuri anti soareci/ani-everything, plase ferestre (poate chiar le fac mobile) gresie pe intreaga suprafata a etajului.
9.   procesare miere/polen/laborator – intregul spatiu ramas dedicat apiculturii – mai putin depozitarii pentru care va exista beciul.
Desigur doresc cat mai multe comentarii (pe puncte daca posibil) si la cele de mai sus insa am sa subliniez in continuare cateva dintre aspectele care imi dau mai multa bataie de cap:
10.   stiu ca sunt multe variabile si informatiile mele incomplete insa credeti ca, precum descrisa, zona ar putea ‘tolera’ intrarea celor 100/200 de stupi ai mei?
11.   Intreaga cladire ar avea o aplecatoare de 2m deci inclusiv portiunea deasupra carora se afla stupii; credeti ca (cu albinele aflate la 3-5 metrii altitudine) o sa am un nivel de confort acceptabil in zona casei si in zona livezii/exploatarii agricole?  Dauneaza pozitionarea/altitudinea stupului functionarii normale a activitatilor albinei? 
12.   Cel mai apropiat vecin se afla la 5 metrii cu gardul – si de aceea am scos din schema exploatarea peretelui vestic – 40 metrii cu casa (ceilalti sunt mult mai departe) credeti ca ar putea inregistra cu success plangeri impotriva acestei potentiale exploatari apicole in cazul in care isi doreste cu inversunare sa o faca?  Ma aflu oarecum la margine de sat/cap de ulita, doua (din patru) dintre proprietatile cu care am hotar sunt terenuri agricole.   
13.   credeti ca infofolita in atat cladire si izolatie albina ar avea probleme cu zborurile de curatire?  Ma bazez pe sisteme pasive pentru reglarea temperaturii (consider chiar filtrarea si reciclarea aerului din beci care are o temperatuara medie de 7/8 grade C) insa pot sa utilez astfel incat sa incalzesc incaperea pentru stimularea iesirii la zbor.  Este necesar sa consider asa ceva?  Trebuie sa jonglez temperatura sa imit ceeace se intampla afara sau albina primeste informatii suficiente prin urdinis?  Sunt efecte secundare negative legate de acest confort termic – precum devoltarea prea timpurie a puietului, etc.?  (Aici promit sa citesc mai mult probabil efectele pot fi anticipate insa pana atunci poate ma ajutati.)
14.   este profitabil stuparitul - where did this one come from?  Suntem cred cu totii satui de subiect insa… In conditiile in care cineva pasionat investeste cativa ani sa capete experienta, se dedica full time si ajunge sa populeze si sa exploateze 100 de stupi precum descris (zona/forma exploatare) care estimati poate fi productivitatea medie absolut minima in kg miere si polen?     
15.   orice alte critici si obiectii legate de implementarea si exploatarea unii astfel de sistem.
Cateva reale sau percepute avantaje ale sistemului de exploatare propus:
-   o buna parte din costul constructiei nivelului ar fi amortizata din economiile inregistrate prin constructia unui stup mai ieftin/ce nu va fi supus intemperiilor.
-   intreaga investitie legata de finisarea etajului ar putea fi amortizata prin eficientizarea considerabila a exploatarii si prelucrarii, economiile de hrana si cele inregistrate prin pierderea anuala a unui numar mai mic de familii
-   daca potentialul melifer (sper ca asa se spune) este ridicat, infrastructura zonei de prelucrare a produselor apicole si cea a stupilor orizontali permite extinderea exploatarii la nivelul solului, pe sisteme verticale care inteleg produc o miere superioara – in cazul stupilor orizontali, ma refeream la faptul ca inteleg ei ii pot alimenta cu forta de lucru pe cei verticali care se pare produc superior nu numai calitativ.   
-   prelucrarea mierii ar fi efectuata in conditii igenice superioare
-   recilcarea caldurii pierdute prin tavanul casei si cred multe altele.
Sper ca acest subiect sa fie considerat si dezbatut caci pare fesabil.  Desi comunitatea aceasta este in mod dezintersat generosa cu sfaturi de calitate vreau sa animez un pic discutia astfel incat am sa rezerv 30 de pomi fructiferi altoiti ca recompensa pentru primii trei cei mai apreciati participanti.  Sper ca acest modest gest sa nu fie interpretat gresit, este doar dorinta mea de a stimula alte persoane sa imbratiseze un alt fascinant domeniu, pomicultura.  Soiurile pomilor sunt in functie de ceeace am disponibili in aceasta primavara acesta sau aproape orice soi daca transferul se va face in toamna acestui an.  Ii pot inmana personal in Bucuresti, Pitesti si Slatina sau gasim o modalitate.
Sanatate si multumesc (celor ramasi) pentru rabdarea de a parcurge acest neobisnuit de lung posting. 
Gerula   
Apropos, cam in ce stadiu al planificari mele ar trebui sa aflu daca sunt alergic la intepaturile de albina?

Offline pharaonu75

  • Administrator
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 12306
  • Slobozia - IL, 42 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #1 : Martie 07, 2012, 03:42:44 p.m. »
... 
Apropos, cam in ce stadiu al planificari mele ar trebui sa aflu daca sunt alergic la intepaturile de albina?

Cred ca exact cu asta ar trebui sa incepi, pentru a nu avea surprize mai tarziu.
O analiza IgE pentru veninul de albina costa cam 40-50 lei.
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)
Sun Photo     YouTube

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #2 : Martie 07, 2012, 04:08:20 p.m. »
... 
Apropos, cam in ce stadiu al planificari mele ar trebui sa aflu daca sunt alergic la intepaturile de albina?

Cred ca exact cu asta ar trebui sa incepi, pentru a nu avea surprize mai tarziu.
O analiza IgE pentru veninul de albina costa cam 40-50 lei.
Bineinteles glumeam acolo, sunt intepat de cateva ori pe an prin gradina si in afara unui disconfort logic nu par a fi afectat.  Sper ca acesta este singurul test de care am nevoie caci daca mai adaug si cheltuiala asta nu ma pot angaja in investitia respectiva fara a mai elimina din ramele cutiilor  :razz: 
Asta ma aduce la inca o intrebare, am sa folosesc vreodata toate cele 20 de rame la stationar? aud de variante de stupi cu 18 parca si 16 si de ce nu numerele impare intre cele mentionate.  Stie cineva pe unde probabil a fost discutat subiectul?

Sanatate

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6135
  • Sibiu - 1953
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #3 : Martie 08, 2012, 12:53:55 a.m. »
  Ma opresc doar la una din multitudinea de intrebari pe care le pui: cum e cu lazi cu urdinisul sus, la 1/3 sau mai putin de speteaza ramelor?
  Spui ca toate lazile sunt cu fund cu plasa. In cazul asta nu cred ca merge urdinis sus, ca ai avea tot timpul un curent de aer, care cel putin intr-o perioada a anului va deranja familia.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline Kiwi Bee

  • Veteran
  • ******
  • Mesaje postate: 1937
  • Warkworth-New Zealand, 45 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #4 : Martie 08, 2012, 01:51:21 a.m. »
Tot respectul Gerula pt inversunarea/elanul tau. Jos cu palaria.
Nu pot sati raspund la toate punctele doar culeg cite una. Hai sa nu incep cu punctul meu de vedere.
Stupii amplasati la o inaltime(cazul tau peste 2 metri) au un avantaj.Albine vor circula deasupra ta si nu la nivelul tau.Aici in NZ sint apicultori care isi pun stupii pe acoperisuri(zone urbane) ca albina sa nu se ciocneasca cu vecinul al tot pasul.
Ar trebui sa fi sigur de vecinii tai(pe cit posibil) ca 100-200 de stupi sint deja multi si daca vecinul nu va tolera treaba ai investit o multime de bani fara rost. Aici nu e vorba ca mergi cu vecinul a ltribunal si cine cistiga , ci faptul ca daca vecinul se satura de tine si albinele tale isi va stropi trandafirii din jurul casei lui zilnic cu insecticid(si tu ce poti sai faci-e gradina lui si trandafirii lui) si sa nu mai zic dacai mai smecher si face un sirop de zahar si pune in el vopsea de oua pt pasti(un albastru sau rosu frumos) iar tu numai la extractia mierii o descoperi.Ala esti.
Deci treaba cu vecinii e cea mai critica.De la 100 de stupi nu te doare mina daca le dai o galeata de miere(25kg) la fiecare.
Eu nu am lucrat cu stupi orizontali dar nu voi schimba multietajatul pt nici un model. Mai degraba tias recomanda sa te gindesti si la varianta de multietajat redus(cca 1/2 dadant).
Si am ajuns la punctul meu de vedere.
Posibil ca tu esti milionar(in ochii mei) de vrei sa bagi bani intrun astfel de pavilion. Eu unul nu as risipi bani pe asa ceva. Intreadevar este comod pt tine.Stiu asta ca si tata avea un sopron si era comod sa lucri inauntru, daca ploua sau ardea soarele.
Totusi eu nu mias baga banii in asa ceva. Citi euro te costa o astfel de cladire.Hai sa zicem ca un stup MER din OSB lai scoate la 70RON. Suma cladirii "X" impartita la 70 Roni= ....tiai facut cei 200 de stupi.
Sa nu mai amintesc ca BCAul e cancerigen iar tu iti vei petrece mult timp in cladire.
Uitate la Dragos care sia facut stupi si nu cladiri/pavilioane.Mai degraba a investit bani in angajati dar nu pavilione.
Daca o sa ai stupii si iti vor aduce bani si apoi tu inca tot vrei sa construiesti pavilione din bani aia poti.De ce spun asta? Se pare ca zona ta e destul de buna dar nimeni decit TU iti poate spune cit de buna e.Si asta numai dupa 3-5 sezoane cu 200 de stupi.

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #5 : Martie 08, 2012, 03:36:48 a.m. »
...
Totusi eu nu mias baga banii in asa ceva. Citi euro te costa o astfel de cladire.Hai sa zicem ca un stup MER din OSB lai scoate la 70RON. Suma cladirii "X" impartita la 70 Roni= ....tiai facut cei 200 de stupi.
Sa nu mai amintesc ca BCAul e cancerigen iar tu iti vei petrece mult timp in cladire.
Uitate la Dragos care sia facut stupi si nu cladiri/pavilioane.Mai degraba a investit bani in angajati dar nu pavilione.
Daca o sa ai stupii si iti vor aduce bani si apoi tu inca tot vrei sa construiesti pavilione din bani aia poti.De ce spun asta? Se pare ca zona ta e destul de buna dar nimeni decit TU iti poate spune cit de buna e.Si asta numai dupa 3-5 sezoane cu 200 de stupi.

Multzam frumos feedback! Am sa dau cate o copie a mesajului tau vecinilor pentru a le demonstra ca sunt pregatit sa recunosc efectele unor astfel de technici indreptate impotriva mea. 
Cat despre capitalul meu, nu am fost tocmai explicit.  Cladirea este programata oricum, ea ar reprezenta casuta si un generos atelier/magazie.  Tocmai pentru ca nu dispun de resurse cautam o solutie sa economisesc renuntant la al doilea nivel.  Nu am nevoie de acel spatiu insa nici nu pot "sa-l dau jos" si astfel m-am gandit sa-l reciclez in forma aceea.  Doar gresia, ferestrele, poate jumatate din inaltimea peretilor, parte din termoizolatie, ventilatia, si o mica parte din rastel/suport acoperis m-ar fi costat in plus fata costul mansardei/podului.  Nici atat macar daca te gandesti ca pana la urma tot o sa ma nevoie de o incapere de procesare cu multe din cele mentionate.  O constructie la sol m-ar costa probabil mai mult si mi-ar ocupa teren pretios.  Astfel, cu usurinta cred mi-as amortiza costul suplimentar la etaj incepand cu cheltuiala redusa pentru construirea stupilor (indiferent din ce material) si din eficientzele ulterior realizate  prin exploatarea sistemul respectiv.
Problema cea mai mare o reprezinta cred mentinerea temperaturii in timpul ierni undeva sub 5/6 grade C pentru a impiedica activitatea albinelor - implicit imbatranirea lor - si (in absenta transferul termic oferit de stupul traditional) stimularea termica a albineor  pentru iesirea la zbor atunci cand conditiile sunt favorabile.  Ambele se pot automatiza poate chiar in intregime si cred economic insa ar implica mult fine-tunning bazat pe date pe care nu le am.  Cu experienta zero in exploatare (deasemena de-abia acum incep sa citesc) imi este greu sa identific variabilele cu care ma confrunt.  De aceea speram sa fiu ciufulit cat mai serios de catre cei de pe forum, pentru a intelege mai bine ce obstacole am de depasit. 
In final, am inteles rapid ca stupul orizontal nu este ideal insa, una peste alta, am fost nevoit sa-l trec primul pe lista caci imi permit sa-i pun... unii peste altii.  Numai asa pot ajunge  la o economie de scala deci la aceea seductiva cifra de 100.  Singura consolare este ca la o eventuala extindere la sol m-as destrabala cu verticali sprijniti de orizontali - care inteleg servesc bine acest rol.
Cat despre investitia in oameni, sunt cei drept cheltuieli variabile insa... highly unreliable.  In cealata pasiune a mea, pomicultura am avut mult de suferit pana cand am eliminat prin technologie peste trei patrimi din aportul uman.  Printr-un defect (este mai bine sa-l numim asa in Romania) profesional, incerc sa fac aceelasi lucru si in potentiala exploatare apicola.
Multam mult observatii and keep them coming!

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #6 : Martie 08, 2012, 03:49:20 a.m. »
  Ma opresc doar la una din multitudinea de intrebari pe care le pui: cum e cu lazi cu urdinisul sus, la 1/3 sau mai putin de speteaza ramelor?
  Spui ca toate lazile sunt cu fund cu plasa. In cazul asta nu cred ca merge urdinis sus, ca ai avea tot timpul un curent de aer, care cel putin intr-o perioada a anului va deranja familia.
Salut,
Presupun ca te referi la conditiile de iarna.  In conditii controlate (temperatura medie 5 grade C, curenti minori de aer si cu urdinisul redus la maxiumum) speram sa nu constituie o problema.  Daca insa multimea o doreste, fundul se ...pecetluieste - sau poate doar jonglam acoperindu-l partial unde stabilim ca este vital. 
Multumesc frumos observatie!  Care inaltime superioara insa crezi este mai mult folosita sau avantajoasa?

Offline Porfy66

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 502
  • Suceava - SV, 48 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #7 : Martie 08, 2012, 07:25:27 a.m. »
Intradevar sunt multe intrebari lansate dar majoritatea sunt probleme tehnice care isi pot gasi intrun fel rezolvare. Dupa parerea mea principala problema a acestui proiect porneste de la rentabilitate. Intradevar un numar intre 100/200 stupi ar asigura un oarece grad de rentabilitate al exploatatiei, dar marea problema o constituie baza melifera. Din ceea ce ai expus trag concluzia ca baza melifera ce o ai nu iti asigura o productie buna de mire. Paduricea de salcam are potential este situata aproape de stupina are si o suprafatza de cateva hectare (daca esti singurul culegator de pe acea padure si are o suprafata de 4-5 ha ar fi ok).
In schimb padurea mare care se afla la 4 km distanta este prea departe si nu va ajunge albina pana acolo pentru a avea un cules rentabil. Cat priveste miile de hectare de teren agricol nu reprezinta o sursa stabila si sigura de cules. Vei fi avantajat cand in preajma se va cultiva rapitza si floarea soarelui dar vor fi si ani cand se va cultiva porumb, grau etc, culturi fara importantza apicola.
Nu ai precizat daca ai suprafete intinse de lunca sau pasune care sa iti asigure macar un cules de intretinere.
Din punctul meu de vedere daca problema bazei melifere este rezolvata restul sunt detalii mult mai usor de rezolvat.
Mai trebuie sa te gandesti si la faptul ca daca peste cativa ani va apare in zona un alt apicultor cu un proiect apicol destul de semnificativ... sau cum vei proceda cand langa paduricea de salcam vei primi vizita unor apicultori cu pavilioane si cu care va trebui sa imparti salcamul cu ei...
 :hi: :hi:

Offline kamy

  • Sr. Member
  • ***
  • Mesaje postate: 443
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #8 : Martie 08, 2012, 07:32:08 a.m. »
dupa parerea mea sudul e mai bun,si daca o sa fie cam sus o sa ai primavara pe vant depopulari masive,doar daca nu le pui scara ca la gaini.pentru iernat si eu ma gandesc la un adapost.

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6135
  • Sibiu - 1953
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #9 : Martie 08, 2012, 08:03:30 a.m. »
  Ma opresc doar la una din multitudinea de intrebari pe care le pui: cum e cu lazi cu urdinisul sus, la 1/3 sau mai putin de speteaza ramelor?
  Spui ca toate lazile sunt cu fund cu plasa. In cazul asta nu cred ca merge urdinis sus, ca ai avea tot timpul un curent de aer, care cel putin intr-o perioada a anului va deranja familia.
Salut,
Presupun ca te referi la conditiile de iarna.  In conditii controlate (temperatura medie 5 grade C, curenti minori de aer si cu urdinisul redus la maxiumum) speram sa nu constituie o problema.  Daca insa multimea o doreste, fundul se ...pecetluieste - sau poate doar jonglam acoperindu-l partial unde stabilim ca este vital. 
Multumesc frumos observatie!  Care inaltime superioara insa crezi este mai mult folosita sau avantajoasa?

 Da, ma refeream in special la perioadele reci. Daca vrei neaparat urdinis sus, se poate gasi o solutie: fie opturezi fundul si il iernezi clasic, fie faci doua urdinise, unul jos si unul sus si folosesti pe care vrei, dupa situatie.
  Eu am cateva familii pe care le iernez pe urdinisul de sus, chiar stupul de pe cantar are urdinis sus, dar si jos (nu-i cu fund cu plasa). Eu nu am vazut mari diferente in dezvoltare sau in iernare. Este posibil sa consume ceva mai putin. Dispozitia mierii in fagurii din fata urdinisului este diferita la acesti stupi, mai cu seama daca stau , ca la mine, cu ambele urdinise deschise pana toamna. Anume depoziteaza mierea in spatele ramei pana jos, dar inspre urdinis deloc. Mentionez ca e vorba de asezare in pat rece. La lazile tale, in pat cald, va fi alt mod de dispunere a mierii.
  Din modul cum vad ca ai pus problemele 'amenajarii tale apicole' cred ca fie nu esti chiar incepator, fie ai citit destul de mult, fie ai un sfatuitor priceput. Si eu zic ca orizontalul in pat cald este o solutie buna daca vrei sa folosesti mai intensiv acea fatza a halei. Dirijarea temperaturii interioare nu stiu daca iti va aduce numai avantaje sau poate sa aiba si un revers. Ai inteles bine ca pe iarna nu-i bine sa fie prea cald, ca familiile sa iasa din hibernare (ghem) si sa se uzeze timpuriu. Dar primavara, o dazvoltare timpurie are si dezavantaje (depinde si de an si de zona). Daca fortezi albinele sa iasa la zboruri cand e prea rece afara, multe albine iti vor amurti afara si pierzi din populatie. De asemenea mult puiet timpuriu, cand afra e frig si resursele de polen sunt putine, forteaza albinele sa zboare la cules de polen si cand este frig si iar pierzi culegatoare. Dar cativa ani de practica iti vor arata cum e mai bine sa procedezi si in aceasta privinta.
  Intrebai la ce inaltime sa faci urdinisul de sus. Eu le am la 6-8 cm de speteaza ramelor, dar nu am facut mai multe variante sa vad care ar fi mai buna.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline pharaonu75

  • Administrator
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 12306
  • Slobozia - IL, 42 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #10 : Martie 08, 2012, 08:48:06 a.m. »
...
Am sa dau cate o copie a mesajului tau vecinilor pentru a le demonstra ca sunt pregatit sa recunosc efectele unor astfel de technici indreptate impotriva mea. 
...
Mai bine nu faci asta, ca le dai idei! :nono:
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)
Sun Photo     YouTube

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #11 : Martie 08, 2012, 09:22:17 a.m. »
Intradevar sunt multe intrebari lansate dar majoritatea sunt probleme tehnice care isi pot gasi intrun fel rezolvare. Dupa parerea mea principala problema a acestui proiect porneste de la rentabilitate. Intradevar un numar intre 100/200 stupi ar asigura un oarece grad de rentabilitate al exploatatiei, dar marea problema o constituie baza melifera. Din ceea ce ai expus trag concluzia ca baza melifera ce o ai nu iti asigura o productie buna de mire. Paduricea de salcam are potential este situata aproape de stupina are si o suprafatza de cateva hectare (daca esti singurul culegator de pe acea padure si are o suprafata de 4-5 ha ar fi ok).
In schimb padurea mare care se afla la 4 km distanta este prea departe si nu va ajunge albina pana acolo pentru a avea un cules rentabil. Cat priveste miile de hectare de teren agricol nu reprezinta o sursa stabila si sigura de cules. Vei fi avantajat cand in preajma se va cultiva rapitza si floarea soarelui dar vor fi si ani cand se va cultiva porumb, grau etc, culturi fara importantza apicola.
Nu ai precizat daca ai suprafete intinse de lunca sau pasune care sa iti asigure macar un cules de intretinere.
Din punctul meu de vedere daca problema bazei melifere este rezolvata restul sunt detalii mult mai usor de rezolvat.
Mai trebuie sa te gandesti si la faptul ca daca peste cativa ani va apare in zona un alt apicultor cu un proiect apicol destul de semnificativ... sau cum vei proceda cand langa paduricea de salcam vei primi vizita unor apicultori cu pavilioane si cu care va trebui sa imparti salcamul cu ei...
 :hi: :hi:
Cred ca exista ceeace am spune este lunca/pasune in interiorul a 3 km - maximum 10% sa zicem.  Batranica de langa mine imi povestese cum acum zeci de ani facea troc (lapte/miere) cu un nene care venea la salcam insa taietorii de lemne au alterat ceva zona si eu chiar nu-mi imaginez pe unde ar intra acum acolo.  In orice caz in sase ani de cand ma vantur pe-acolo nu am vazut nici urma de stupi sezonieri. 
Localnici au o medie mica de stupi pentru consum propriu si nu cred ca au sa mareasca semnificativ efectivele.  Mai este apoi un tanar care a accesat un program de finanatare (probabil sub 30 stupi deocamdata) care insa este debusolat de cand a fost parasit de nevasta, sa speram ca nu(si) mai revine.  Glumesc desigur, este nevoie de fete tinere caci ele mai aduc (in par) cate o floare in perimetrul de zbor al albinelor.   In afara cazului in care si ei descopera acest forum, nu cred ca volumul sau randamentul stupilor competitori au sa fie problema in zona, tot eu as fi oaia neagra daca as ajunge/depasi  suta de stupi.
Ai dreptate insa cu fluctuatiile culturilor de baza (rapita/floarea soarelui).  Am ajuns prin Teleorman si am fost socat sa vad cat de multa rapita/floare plantau in raport cu ceeace fac cred bastinasi nostri.  Rapita din anul acesta nu o sa fie un bun indicator insa am sa iau la pas zona pentru a-mi forma o mai buna idee vizavi de ceeace se cultiva.  Prima suta de stupi insa cred ar putea fi tolerata usor de zona. 
Vezi tu, voi fiind profesionisti imi imaginez aveti asteptari mari la productivitatea stupului exprimata in miere/polen insa cu infrastructura deja existenta (spatiu ingradit, curent, apa, eu aproape full time in zona pentru munca si paza) am cred nevoie de putin pentru a-mi amortiza investitia.  Ultraeficientele  in exploatare si volumul ar ramane atunci speranta unui castig modest.  Cu 100 de stupi full/activi (deci inca un 25/30% peste acest efectiv in grija) si o productivitate miere medie de 15kg/stup (lasam deocamdata deoparte celelalte produse) cred ca as reusi sa amortizez decent investitia - ce crezi despre acest minim 15kg, pare fesabil? 
Cifrele le am cred sub control, ramane sa demonstrez ca pot sa convertesc pasiunea in experienta in urmatorii ani si sfaturile voastre din acest cadru mi-ar da un bun start.
Sanatate

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #12 : Martie 08, 2012, 09:33:26 a.m. »
dupa parerea mea sudul e mai bun,si daca o sa fie cam sus o sa ai primavara pe vant depopulari masive,doar daca nu le pui scara ca la gaini.pentru iernat si eu ma gandesc la un adapost.
Acest factor chiar nu l-am considerat  :sad: Sunt limitat insa de aceasta estica/est-sudica pozitie; crezi ca o platforma de 30/40cm ar rezolva in mare parte problema?   

Offline Porfy66

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 502
  • Suceava - SV, 48 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #13 : Martie 08, 2012, 10:36:34 a.m. »
15 kg/stup se poate obtine, dar aceasta cantitate nu reprezinta profitul net. Din cele 15 kg obtinute trebuie sa platesti tratamentele, hranirile de stimulare, de completarea rezervelor etc... Aceste cheltuieli pot reprezenta in cel mai bun caz 30% din venituri. Profitul net ar fi in cel mai bun caz 10kg miere/stup (productie medie). :hi: :hi:

Offline gerula

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 22
  • Arges, 52 ani
Re: Aberatii de sisteme in exploatarea apicola
« Răspuns #14 : Martie 08, 2012, 10:43:00 a.m. »
 
 Da, ma refeream in special la perioadele reci. Daca vrei neaparat urdinis sus, se poate gasi o solutie: fie opturezi fundul si il iernezi clasic, fie faci doua urdinise, unul jos si unul sus si folosesti pe care vrei, dupa situatie.
  Eu am cateva familii pe care le iernez pe urdinisul de sus, chiar stupul de pe cantar are urdinis sus, dar si jos (nu-i cu fund cu plasa). Eu nu am vazut mari diferente in dezvoltare sau in iernare. Este posibil sa consume ceva mai putin. Dispozitia mierii in fagurii din fata urdinisului este diferita la acesti stupi, mai cu seama daca stau , ca la mine, cu ambele urdinise deschise pana toamna. Anume depoziteaza mierea in spatele ramei pana jos, dar inspre urdinis deloc. Mentionez ca e vorba de asezare in pat rece. La lazile tale, in pat cald, va fi alt mod de dispunere a mierii.
  Din modul cum vad ca ai pus problemele 'amenajarii tale apicole' cred ca fie nu esti chiar incepator, fie ai citit destul de mult, fie ai un sfatuitor priceput. Si eu zic ca orizontalul in pat cald este o solutie buna daca vrei sa folosesti mai intensiv acea fatza a halei. Dirijarea temperaturii interioare nu stiu daca iti va aduce numai avantaje sau poate sa aiba si un revers. Ai inteles bine ca pe iarna nu-i bine sa fie prea cald, ca familiile sa iasa din hibernare (ghem) si sa se uzeze timpuriu. Dar primavara, o dazvoltare timpurie are si dezavantaje (depinde si de an si de zona). Daca fortezi albinele sa iasa la zboruri cand e prea rece afara, multe albine iti vor amurti afara si pierzi din populatie. De asemenea mult puiet timpuriu, cand afra e frig si resursele de polen sunt putine, forteaza albinele sa zboare la cules de polen si cand este frig si iar pierzi culegatoare. Dar cativa ani de practica iti vor arata cum e mai bine sa procedezi si in aceasta privinta.
  Intrebai la ce inaltime sa faci urdinisul de sus. Eu le am la 6-8 cm de speteaza ramelor, dar nu am facut mai multe variante sa vad care ar fi mai buna.
Astazi o sa-mi iau prima masca si o dalta & perie (probabil Apinatura in Bucuresti) deci sunt incepator.  Sigurul consultat imi este Internetul de vreo cateva saptamani si tocmai am downlodat multe, multe carti - stiu, stiu, trebuie sa fac o donatie catre un ONG  in numele celor care pierd drepturi de autor din cauza internetului. 
(Am sa fac insa precum cu pomii, ii numesc si ma refer la ei cu numele celor carora le sunt recunasctor pentru cunostintele predate.  Iar daca pharaonu75 nu incepe cat de curand sa-mi prinda glumele nici o mumie de stup din gradina mea nu-i va purta numele.)   
La treaba insa... din pacate ideea celor doua urdinisuri nu cred ca poate fi implementata caci incerc sa limitez expunerea stupilor la mediul de afara strict la iesirea urdinisului.  Deasemenea, slabesc dramatic structura peretelui daca fac doua astfel de orificii si ma dau total este cap cu planurile pentru platforma aterizare/colector. 
Acum realizez de-abia insa ca albinele din nivelul trei ar beneficia (orientare, lumina, etc.) daca urdinisul ar fi pentru acei stupi la baza inferioara/traditional si nu sus deci imediat sub acoperis.  Nivelul 1 de stupi este musai sa fie cu urdinisul cat mai sus pentru a ma indeparta de podea si a face loc pentru platforma aterizare/polenizator.  Iar pentru a face totul varza - o varza simetrica totusi in ceeace priveste distanta dintre urdinisurile celor trei nivele - cel mai bine cred nivelul 2 ar avea urdinisul la jumatate pentru a nu aglomera platformele fie in jos sau in sus si, presupun, pentru a ajuta un pic albinele in orientare.
Ma astept sa fiu facut varza eu insumi intrucand neintelegand inca ce impact anume au aceste diferite nivele asupra vietii albinelor in interior probabil or sa apara (da doamne) observatii dure.   
Observatiile tale din ultima parte a mesajului sunt exact in directia pe care voiam sa o ia discutia.  Comportamentul albinelor afara primavara in diferite stagii de dezvoltare, impactul pe care fluctuatiile temperaturii din mediul artificial il au asupra evolutiei stupului si riscurile la care duc aceste interventii (sau absenta lor).  Bag seama ca e musai sa halesc cateva capitole bune in zilele urmatoare din vreun manual de baza pentru a nu va plictisi insistand pe informatii elementare, daca insa practica voastra adauga sau complementeaza relevant cele de mai sus continuati va rog.
in fine, din cele prezentate de tine se contureaza necesitate exploatarii catorva stupi barometru (accelasi format de stup, pe lemn, pozitionat si exploatat traditional) care imi vor furniza prin comportamentul lor  - iesire la curatire, etc. - informatiile necesare pentru influentarea stupilor ce nu beneficiaza de transferul termic. 
Multumesc pentru inca un raspuns constructiv. 
Sanatate

 

Sus