SALCIA

[denisdkz]

vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic.                                                                       vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo.                                                                                                           suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''.                                                                         ANII 100-102;;;;;;;;;;    TOTI SUNTEM DACI!!!!!                                  APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri  ale vremii??? 

[tassevasi]

 

vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic.                                                                       vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo.                                                                                                           suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''.                                                                         ANII 100-102;;;;;;;;;;    TOTI SUNTEM DACI!!!!!                                  APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri  ale vremii??? 

[Obombo]

vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic.                                                                       vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo.                                                                                                           suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''.                                                                         ANII 100-102;;;;;;;;;;    TOTI SUNTEM DACI!!!!!                                  APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri  ale vremii??? 

Se zice la noi la tara: daca taceai filozof ramaneai. Tot la noi la tara se scrie "că" nu "k" si se foloseste cate un singur sem de punctuatie o data. Asta asa ca sa ne intelegem.
Cunostiintele de apicultura in anii 100-102 erau egale cu zero, nu se stia niimic despre ce se intampla ininteriorul stupului, despre cum apare mierea, cum se face ceara, ce e aia propolis sau polen, samd. Daca tu consideri ca asta e un nivel de cunostiinte suficient pentru practicarea albinaritului, ce cauti pe un forum de apicultura?

[stefan1]

vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic.                                                                       vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo.                                                                                                           suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''.                                                                         ANII 100-102;;;;;;;;;;    TOTI SUNTEM DACI!!!!!                                  APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri  ale vremii??? 

  Cred ca la mine te referi, ca eu am scris aici mai mult in ultima vreme. Nu cred ca am folosit un limbaj prea savant. Denumirea speciilor trebuie sa o dau ca denumire stiintifica, pentru a nu creea confuzii. Romanii au denumiri specifice doar pentru 5-6 specii de salcie care sunt mai raspandite la noi, ori in lume sint cca 500 de specii si varietati de salcii. Alte cuvinte ca stamina, antere, pistil, se invata inca din scoala generala si nu le pot inlocui decat daca as folosi prea multe cuvinte.
  Cat despre daci, deschide un topic si explica-ne si noua cum sta treaba.

[Bistriteanul]

vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic.                                                                       vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo.                                                                                                           suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''.                                                                         ANII 100-102;;;;;;;;;;    TOTI SUNTEM DACI!!!!!                                  APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri  ale vremii??? 

Sa inteleg ca acest limbaj pe care il utilizati : k,,,,,,;;;;;;;;, este specific vorbirii simple de la sat?
Sa inteleg ca afirmati ca dacii se ocupau de albinarit (nu inteleg de ce utilizati ghilimelele) din anii 100-102? Inainte de aceasta data exacta, dacii nu aveau cunostinte de apicultura? Sau sa inteleg ca afirmati, ca inainte de 100 DC nu existau dacii pe aceste meleaguri?
Sa nu spuneti ca dacii foloseau un asemenea limbaj ca cel utilizat de dvs.: k,,,,,;;;;;;?

Un topic nou ar fi binevenit, topic in care dl.denisdkz sa ne prezinte inscrisurile cu privire la stramosii nostrii, "cei mai drepti si mai viteji dintre traci".

[denisdkz]

nu am vrut sa deranjez pe nimeni.  am facut doar o '' paranteza ''.                                                                          acum plec la rm-sarat la targ.  STUPI CURATI SI PUTERNICI VA DORESC STIMATI COLEGI APICULTORI.                                               MULTA BAFTA.

[mosunick]

Plecaciune d-le Stefan.
Imi dau seama ca v-a consumat ceva timp sa ne fericiti cu informatia asta.
Succese depline!

[cristian bh]

vorbiti unii dintre voi numai in termeni din carte, de cred k nu intelegeti nici voi nimic.                                                                       vorbiti domnilor mai k la noi la tara,,,,,, k toti suntem de acolo.                                                                                                           suntem din DACIA ;;;;;;;;; inca de atunci inaintasii nostri se ocupau cu ''albinaritul''.                                                                         ANII 100-102;;;;;;;;;;    TOTI SUNTEM DACI!!!!!                                  APROPO stiti cum apar DACII -''ca oameni''- in vechile scrieri  ale vremii??? 

:welcome:iti spunem noi  :)si lasa nu-i nimic,  se mai intampla sa deschizi usa la intrare si cu capul 

[stefan1]

 Salix miyabeana
Este o specie originara din nordul Japoniei, descrisa pe la 1900 de un botanist german. Numele ii este preluat dupa denumirea locala. Are o talie de 5-6 (7) m si o latime de cca 2 m. E o specie cu crestere foarte rapida motiv pentru care se poate folosi pentru biomasa. Este si foarte rezistenta la boli si daunatori, ceea ce- confera un avantaj fata de alte specii de salcii, cum ar fi Salix viminalis.
  Infloreste in martie-aprilie. Are niste matisori mari care atarna pe ramuri intr-un mod caracteristic. Prefera soluri umede pana la medii si locuri insorite sau semiinsorite. Mai recent canadienii o folosesc drept perdele de protectie contra vanturilor sau antifonice, model luat de la germani.
  Pepiniera Eggert da despre specie date oarecum diferite: poate ajunge pana la 15 m inaltime si 8 m    diametrul coroanei. Rezista si in locuri mai uscate iar inflorirea este in iunie! Pentru garduri vii se pot planta  chiar 2-5 exemplare pe metru linear. Pretul la care ei desfac aceasta specie este de 5,95 euro.
  Dau aici si un site cu clasificarea unor specii de salcii (din Canada) dupa posibilele utilizari:
   http://www.bluestem.ca/willow-uses.htm

[stefan1]

  Salix pentandra
Numele s-ar traduce cinci stamina. Aceasta este o caracteristica a speciei: in timp ce majoritatea speciilor de salcie au cate doua stamina/floare, aceasta are cinci (de fapt intre 4 si 10 stamine/floare, dar cel mai des 5). 
  Este o specie mai diferita de celelalte specii de salcie. De fapt este cea mai apropiata de plop, care e din aceeasi famile (Salicaceae). Se presupune ca ea si plopul se trag dintr-un stramos comun, iar celelalte specii de salcii au aparut mult mai tarziu, in timp ce Salix pentandra a aparut inca din triasic.
  Este mai degraba o specie montagniarda (de altitudine), dar se intalneste de la 0-2300 metri, mai frecvent intre 1000 si 2000 m. Prefera locurile umede, langa ape curgatoare, lacuri sau mlastini, desi rezista si in locuri mai secetoase.
  Sunt mai multe varietati de salix pentandra:
  •  Salix pentandra var. laxifolia Hartm.
  •  Salix pentandra var. angustifolia W.D.J.Koch
  • Salix pentandra subsp. pseudopentandra Flod.
Salix pentandra este un arbust sau mai degraba un copac care ajunge la 10 m inaltime si 10 m amvergura coroanei, dar poate ajunge si la 15 m inaltime. Daca are un singur trunchi, acesta se face pana la cca 30 cm diametru sis curt. Dezvolta ramuri laterale si formeaza o coroana sferica. Coaja trunchiului si a crengilor groase este gri, relative neteda si cu crevase longitudinale distantate. Nuielele sunt maro, brun-roscat, verde deschis sau verde galbui. Frunzele, de 4-10 cm lungime, sunt lucioase iar pe dos au perisori scurti si-s ceva mai deschise. Au o textura destul de tare si rigide iar daca sunt zdrobite sunt mirositoare. Specia se si numeste in engleza "bay willow" (salcia dafin sau laur). Marginea frunzelor usor zimtata si cu glande , incat frunzele tinere sunt lipicioase si mirositoare. Si pe petiolul frunzelor, la baza frunzei sun tuna sau mai multe perechi de glande, vizibile. Frunzele lucioase si mai rigide sunt caracteristice acestei specii. Se poate totusi confunda cu Salix lucida sau cu Salix serissima (salcia de toamna).
Infloreste la sfarsitul lui mai pana la jumatatea lui iunie (vezi foto) si dureaza la un exemplar 1-2 saptamani. Matisorii feminini sunt ceva mai mari (3,5-7cm lungime) decat cei masculini (2,5-6 cm). Fiecare floare masculina are si o glanda nectarifera, iar cele feminine au sau nu au glande nectarifere. Numarul de flori/matisor sunt de 27-81 la matisorii masculini si 29-68 la cei feminini.
Semintele se matureaza toamna tarziu si au puf care le ajuta sa se raspandeasca cu ajutorul vantului. Specia asta nu produce drajoni din radacini. Propagarea vegetative se poate face prin taierea ramurilor mici si implantarea lor primavara in sol umed. Cresterile cele mai importante le are pana la jumatatea verii.

[stefan1]

  Salix purpurea
Purple willow, purple osier (engl.), Osier rouge, Saule pourpre (franz.), Purpurweide (ger),Salice rosso (ital.)
  Se intalneste in toata Europa cu exceptia Scandinaviei si nordul Scotiei, de asemenea in nord-vestul Asiei, mai spre est fiind inlocuita de o varietate chinezeazca (Salix sinopurpurea (syn. S. purpurea var. longipetiolatea)). Prefera locurile umede de-a lungul apelor sau pe terase joase, de la 0 la 1200 m altitudine.
Este un arbust dens de 1-3 m (rar de 5-6 m) inaltime, cu ramurile mov-maro deschis pana la galben-maro, culoare care vireaza spre gri-pal la tulpinile vechi. Frunzele 2-8 cm (rar 12 cm) lungime si 0,3-1cm (rar 2) latime, au o culoare verde inchis in partea superioara si verde-galbui in partea inferioara si nu au perisori. Au latimea cea mai mare in treimea superioara si de la mijloc spre varf sunt fin zimtate si raportul lungime/latime a frunzelor de 3-10. De multe ori, neobijnuit la salcii, frunzele sunt in perechi opuse (de obicei frunzele la salcii sunt rotite cu cate 72 grade fata de precedenta, incat tot a 5-a frunza este pe aceeasi linie). Exista si o varietate (pendula) cu ramuri plangatoare (curbate in jos).
  Florile sunt matisori de 1,5-4,5 cm lungime, de culoare mov sau rosu, care si da numele speciei. Are doua stamina/floare dar unite pana spre antere. De fapt culoarea anterelor este rosiatica pana apare polenul, care le schimba culoarea in galben iar in ultima faza devin negricioase. Matisorii femeli sunt ceva mai subtiri ci putin mai lungi decat cei masculi, cu un pistil scurt si o culoare tot rosiatica la maturitate. Infloreste primavara devreme in martie-aprilie inainte de aparitia frunzelor si este bine cautata de albine. Infloreste cam in aceeasi vreme cu Salix fragilis si Salix repans, cu 2-4 zile dupa Salix alba. Este creditata cu o productie de 150 kg miere/ha, nectarul de o concentratie de 12-60% zahar, iar valoarea melifera este apreciata la buna pentru nectar si foarte buna (treapta 4) pentru oferta de polen. Poate da si mana.
  Din lemnul ei (alb si care nu se ingalbeneste ulterior) se pot face bate de cricket, iar nuielele, flexibile si dure, sunt foarte potrivite pentru impletituri (se stie ca salciile cu frunze inguste sunt cele mai bune pentru impletituri).
Coaja contine salicina mai multa ca alte specii de salcii (0,6-1,5%). Aceasta este antifermentativa, febrifuga, astringenta si antireumatica. Ea da si gustul amar de nu este mancata de animale. Tanini insa contine mai putini ca alte specii de salcie (2-7%).
Frunzele ei si a unor specii inrudite sunt amare si ele la fel ca ramurile, motiv pentru care nu-s mancate de animale, un avantaj pentru cei ce vor sa infiinteze plantatii.

[stefan1]

        Salix triandra
  Cum ii spune si numele, e o specie la care florile barbatesti au trei stamine, in timp ce la majoritatea speciilor florile au doua.
E un arbust sau arbore mic creste de 3-8 (10) m inaltime si 2-5 anvergura coroanei. De multe ori are mai multe trunchiuri. Ramurile tinere verzi rosiatice iar trunchiul brun care devine solzos, creste putin orizontal apoi viguros vertical. Ajunge la 8-10 cm diametrul trunchiului. Are ramuri orizontale care intalnesc solul si formeaza usor alte radacini, incat poate crea in jurul trunchiului o impletitura de ramuri. Coroana neregulata uneori se sprijina pe pamant. Ii place locuri umede, pe malul apelor sau pe terase, in sol reavan si bogat dar nu are pretentii mari de sol, la altitudini de la 0 la 1700m. E insa foarte sensibila la seceta.
  Frunzele sunt lucioase, fara perisori, verzi , putin mai albastrui pe fata inferioara. Au 4-11 cm lungime si 1-3 cm latime, cu marginile fin dintate si glandulare. Lastarii tineri au o aroma placuta de apa de trandafiri cand sunt striviti, iar florile au si ele un miros placut.
  Florile apar primavara in april-mai, cam odata cu frunzele dar pot apare sporadic toata vara. Matisorii din salciile mascule au 2,5-8 cm lungime si sunt destul de subtiri (0,3-1,2cm), iar cei feminini 2-4 cm lungime. Florile masculine au cate doua nectarii/floare (uneori chiar trei), iar cele feminine cate una (uneori doua).
In engleza se mai numeste almond willow (almond=migdal) pentru frunzele lucioase asemanatoare cumva cu ale migdalului. De fapt si in germana se numeste Mandelweide (Mandel=migdal).
  Este originar din Europa si Asia Vestica si Centrala. In marea Britanie este o varietate Salix triandra var. hoffmanniana de talie mai mica (pana la 4 m) si cu frunze de asemenea mai mici si coronament mai dens. Se mai poate hibrida cu rachita (Salix viminalis) si da hibridul numit Salix × mollissima. In Asia de Est. o alta hibridare a dat varietatea Salix triandra var. nipponica dar aceasta este socotita acum ca specie de sine statatoare (Salix nipponica).
  Ramurile foarte flexibile se utilizeaza extins pentru impletituri, fiind a doua ca iportanta dupa Salix viminalis in acest domeniu. S-au creat si soiuri speciale in acest scop, cum ar fi: 'Black Maul', 'Grizette', 'Mottled Spaniards', 'Sarda', sau 'Yellow Dutch' cu coaja diferit colorata.
  Se poate utiliza ca biomasa pentru producerea de bioenergie.
  Scoarta e bogata in salicina (4-5%) si tanini (10-12%).
  Foarte indicat pentru consolidarea terenurilor erodate.
  Este o specie valoroasa pentru polen si nectar, apreciata special de rusi.
Pepiniera Eggert vinde cu 2 euro/bucata daca se iau mai mult de 5 exemplare.
E si la noi cel putin o pepiniera care vinde in ghivece de 2 l exemplare de 60-80 cm cu pretul unitar de 31,5 lei (cu TVA), dar minim 10 ghivece.  Adresa:
   http://www.robertorossi.ro/arbore-cu-frunze-cazatoare-salix-triandra-60-80-cm-salcie-36638-731

[stefan1]

  Salix triandra"semperflorens"
  Semperflorens = care infloreste tot timpul
  Francezii o mai numesc "saule des apiculteurs" (salcia apicultorilor).
Este o varietate horticola a Salix triandra, in urma selectiei dupa durata perioadei de inflorire.
O sa descriu oferte franceze si germane, pentru ca anumite date ale respectivelor varietati difera.
Magazinele Truffaut (57 in Franta) ofera acest arbust sau copac mic cu urmatoarele caracteristici: Inaltime 4-7m si latime 4 m cu ramuri subtiri, verzui si coaja care se desprinde in solzi de pe trunchi. Frunze de 7-10 cm lungime, fara perisori, verde-inchis pe fata superioara si verde-albastrui pe cea inferioara.
  Matisorii masculi pana la 5 cm lungime, infloresc din MARTIE-SEPTEMBRIE!!! si "fait le régal des abeilles " (este un deliciu pentru albine).
Plantarea nu comporta mari probleme, se poate planta tot timpul anului, cu exceptia vremii foarte geroase sau foarte secetoase. Se dau doua perioade mai indicate:din noiembrie-martie sau chiar septembrie-iunie. Totusi cea mai buna perioada de plantare ar fi septembrie-octombrie. Prefera locurile umede dar poate trai si in locuri normale. Se recomanda udare abundenta la plantare. In primul an i se pot da si ingrasaminte organice.
  Uite aici si un link:
http://www.truffaut.com/produit/salix-triandra-semperflorens-ctr-3-litres/11037/10583#descriptif
Se livreaza in orice perioada a anului.
Alta oferta franceza, Pépinière BROCHET-LANVIN, in conteinere de 4-5 l, cu 15 euro.

Pepiniera Eggert da printe altele  urmatoarele date despre aceasta varietate numita in germana Immerblühende Mandelweide (Immerblühende = care infloreste mereu). Vorbesc de o talie ceva mai mica 2-4 (6) m inaltime, dar daca se practica taieri, talia poate fi mai mica.  Spun ca este un arbust foarte interesant pentru stuparit, pentru polenul oferit pe o lunga perioada a anului. Ca perioada de inflorire dau iunie-august.
  Se livreaza exemplare masculine, la pretul de 6,95 euro/exemplar.

  O alta oferta. Aici vorbeste de inflorire din aprilie in septambrie:
http://www.ebay.de/itm/190804536632?nma=true&si=6wK6UTUjAmdy7i2AK0CWhkmgl8U%3D&rt=nc&_trksid=p4340.l2557&orig_cvip=true

  Totusi nu am citit aprecieri din partea apicultorilor care au aceasta varietate. Un neamt care zice ca are aceasta varietate de 25 de ani, spune ca are doua varfuri de inflorire, unul in aprilie si unul in august. La cea din primavara cantitatea florilor nu e asa mare ca la alte specii, care deci sunt mai indicate pentru albine. La inflorirea tarzie zice ca ar fi necesare suprafete mai mari ca sa vezi cules de albine in ele. Daca nu sunt vizitate doar de albine salbatice, gandacei si musculite. Parerea mea este ca atat data cat si durata infloririi ca si calitatile melifere difera de la distribiutor la distribuitor si numai verificand putem vedea ce calitati au.

[andreiu]

Asa arata salcia in Apuseni de ziua femeilor.

[stefan1]

     Salix viminalis (rechita)
E un arbust sau arbore ce poate ajunge la 10 m inaltime si 3-4 diametrul coroanei.. Se intalneste in locuri cu multa apa, in preajma lacurilor sau in locuri aluvionare, la altitudini de la 1 la 400 (800)m, dar se si cultiva in multe locuri, fiind cea mai indicate specie de salcie pentru confectionarea de impletituri. Ca loc de origine se presupune Europa Centrala si de Est si Vestul Asiei, dar datorita utilizarii ei din vechime pentru impletituri, raspandirea este mult mai larga. In special in jurul Mediteranei s-a dezvoltat mult mestesugul impletiturilor din aceasta specie. In Anglia si Scandinavia nu prea creste natural, dar este destul de mult cultivata. Creste de multe ori impreuna cu Salix triandra, in zone inundabile, uneori bogate in calcare.
  De obicei are multistem (mai multe trunchiuri), caz in care inaltimea este mai redusa. Culoarea ramurilor este gri-verzuie. Ramurile sunt lungi, drepte si lucii, de culoare verzuie sau galben verzuie, iar trunchiul maroniu.
  Frunzele sunt lungi  (10-15 (25)cm) si inguste (0,5-2 cm), cu varful ascutit si cu fata inferioara cu perisori.Culoarea fetei superioare este verde inchis iar a celei inferioare gri-argintie, din caza perisorilor. Marginile sunt usor curbate in jos in special la frunzele tinere. Mugurii si lastarii tineri sunt pubescenti (cu peri). La fel si matisorii masculini si feminini au perisori lungi. Si fructele sunt paroase. Se poate confunda cu Salix eleagnos dar la care frunzele sunt mai scurte si mai inguste si fructele nu sunt pubescente. Se mai aseamana cu Salix smithiana si Salix cinerea.
  Matisorii apar la sfarsitul lui martie-inceputul lui april, putin inaintea frunzelor si au un miros placut.. Cei masculini sunt ovali 2-3 cm lungime si 1,5 cm diametrul, cei feminini sunt cilindrici si putin mai lungi (3-4 cm). Fiecare floare are o glanda nectarifera, cele masculine au doua stamina iar cele feminine un ovar. Pentru albine este o specie destul de valoroasa, cu inflorire timpurie, creditata in treapta 3 (adica buna) atat pentru productia de polen cat si pentru cea de nectar. La inmultirea naturala exemplarele masculine sunt mai numeroase.
  Inmultirea este destul de facila. Se practica inmultirea vegetativa prin butasi din lemn ceva mai matur, primavara devreme. De asemenea se poate ingropa o ramura in pamant pana face radacini si apoi sa se sectioneze legatura cu planta-mama.
  Cea mai mare utilizare a acestei specii este pentru impletituri. De fapt si denumirea Latina inseamna  tot 'care se impleteste'.  Si nemtii o numesc Korbweide (Korb=cos) sau Hanfweide (adica salcia-canepa). Se pot folosi tijele cu coaja sau decojite, pentru cosuri sau mobilier sau pentru a imbraca recipiente din sticla. De asemenea se pot folosi tije despicate in doua sau patru. Din ramuri mai vechi se pot face cercuri pentru butoaie sau alte vase din lemn. La noi se folosea pentru legarea snopilor din tulpini de porumb (coceni). De asemenea se folosea la legarea viei. Toate aceste utilizari au diminuat in ultimele decenii, odata cu extinderea utilizarii maselor plastice. In Germania zona traditionala pentru impletituri este Franconia, unde si este o Scoala Tehnica cu acest profil. Rusii foloseau si coaja pentru confectionarea de plase de pescuit, in Siberia si Rusia Orientala. Ba in unele zone chiar utilizau ramurile si frunzele pentru hrana animalelor, desi coaja contine 6-14% tanini, iar frunzele 2,5-9,5%.
Salix viminalis  este un hiperacumulator de cadmiu, crom, plumb, mercur, hidrocarburi petroliere, solventi organici, seleniu, argint, uraniu, zinc, de ferocianura de potasiu (ca si S babylonica L.) si ca atare, este un prim candidat pentru fitoremediere.
  Lemnul este alb, iar dupa fierbere devine rosiatic. Nu este utilizat pentru cherestea ci doar pentru foc.
  Despre utilizarea energetica o sa vorbesc altadata.
  Pepiniera Eggert livreaza fire in pachete de cel putin trei la pret unitar de 2,29 euro sau la pret de 1,89 euro/bucata pentru cantitati mari.