Wisteria (glicina)

Creat de stefan1, Decembrie 08, 2011, 02:37:37 AM

« precedentul - următorul »

stefan1

      Wisteria sau Glicina
Este un gen de plante spectaculoase cu unele din cele mai raspandite specii de plante agatatoare decorative – bineinteles in zonele cu climat favorabil.
Pentru stupari este o planta melifera, intalnita in multe liste cu plante melifere, dar date concrete despre potentialul ei melifer nu prea cunosc. Poate impreuna putem trage niste concluzii.

Dau totusi o lista cu plante melifere unde este mentionata si Glicina:
SALCIMUL                        600-1500
OTETARUL                       600-800                                                                                 
SOF                                 300
TATARNI                           300
CENUSARUL                     260-380
IARBA SARPELUI              200-300
BRUSTURUL                     200
LUCERNA IRIGATA           250-380
LUCERNA NE IRIGATA      25
LIMBA MIELULUI            150
SCAIETELE                    150-350
SPARCETA                     100-150
PALAMIDA                     130-150
CICOAREA                      70-120
SUSAIUL                         45
URZICA MOARTA             35
SCORUSUL                     30
MARUL                           30
FLOAREA SOAREL           50
PRUNUL                          20
PEPENI VERZI                 20
RUGUL                               6
TEIUL                             500-1000
URECHEA PORCULUI      500
JUGASTRU                      600
GLICINA                   200     
FACELIA                         300-500
CEARA ALBINEI              280-300
CORIANDRUL                 200-300
JALESUL                        250
SALVIA                          200
ARTARUL                       150
SULFINA                       100-200
MATACIUNEA                150
ZMEURUL                      50-100
CEAPA DE SAMINTA      70
ISOPUL                         60-120
CRUSETEA                    75
CORCODUSUL              40
AGRISUL                      30
MUSTARUL                   30
VISINUL                       25
CASTRAVETI                 20
MIGDALUL                      5
LIMBA GASTEI            400

Nu mai stiu de unde am salvat aceasta lista, probabil e o publicatie moldoveneasca, pentru ca speciile Sof sau Tatarni nu le cunosc. Ei au unele surse de informare interesante din lumea slava.

Productia da 200 kg/ha data pentru Glicina, este destul de mare, dar trebuie sa spunem ca nu este o specie care sa se cultive pe hectare si in plus cantitatea de flori si deci si de nectar este  - dupa cum se va vedea – influentata de multi factori.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

happy

Raman surprins de floarea soarelui,doar 50kg/ha? :uimit: Eu cred ca este mai mult!Am cautat si se pare ca ai dreptate http://ro.wikipedia.org/wiki/Plante_melifere
Sof cred ca inseamna sofran.
Glicina am gasit un site polonez care vinde asa ceva(wisteria floribunda japoneza,care are inflorescente mai mari decat sinensis chinezeasca)la primavara o sa facem o comanda comuna pe orumul eGradini.ro .Pretul este bun 20-25lei/planta si are alba,roz si mov!
Eu am in gradina glicina dar inca nu a inflorit!
http://hapy.sunphoto.ro/
Lumea nu ar exista fara albine!

marius_vfp

eu raman frapat de facelia in alte rapoare am vazut mult mai mult decat 500
toate cele bune , intravedar glicina in poze arata superb , parca curge pana la pamant
stiu cate ceva din tot nu totul din ceva

stefan1

    Denumirea
Numele de Wisteria  al acestui gen de plante este dat in cinstea uni doctor si anatomist American, Caspar Wistar (1761-1818). Unii autori il numesc de aceea si Wistaria, dar botanistul Thomas Nuttall care i-a dat numele explica forma cu "e" ca o expresie fonetica a numelui amintit. Caspar Wistar este nepotul unui sticlar german, cu acelasi nume, emigrat in America pe la 1730, probabil si din motive religioase (era Quaker*).
   O denumire foarte raspandita a speciilor din acest gen este de Glicina. Explicatia este ca la sfarsitul sec XVIII, speciile de Wisteria cunoscute in Europa erau incadrate in genul Glycine si numite Glycine sinensis si Glycine floribunda. Dupa 1800, la o revizuire taxonomica, cele doua specii amintite au fost trecute intr-un nou gen, numit Wisteria, dar vechea denumire s-a raspandit odata cu raspandirea plantei ca planta ornamentala si nu a mai putut fi schimbata. Mult mai indreptatita sa se numeasca Glicina ar fi cunoscuta Soia, cu denumirea stiintifica Glycina max, dar care a ajuns din orient in atentia europenilor doar dupa 1900.

   Pentru ca acum este mai mult timp de povesti, imi permit o divagatie:
* Quaker este un nume depreciativ dat adeptilor unui curent religios desprins pe la 1650 din Biserica Anglicana. S-ar traduce 'cei care se cutremura' sau ,tremuricii' (a nu se confunda cu Penticostalii, care se mai numesc astfel, la noi, depreciativ). Curand au inceput persecutii fata de acesti quakeri si multi dintre ei au emigrat in America. Printre ei si William Penn, fiul unui amiral englez, dar care fiind adeptul acestei miscari a fost de mai multe ori inchis in Anglia. In America, la fel cu multi alti coreligionari, au fost plasati la limita posesiunilor engleze din acea zona de N-E a actualelor State Unite, actualul stat Pennsylvania, care de fapt a luat numele dupa acest William Penn. Cu banii avuti, la care s-au adaugat altii dupa moartea tatalui, Penn a cumparat multe proprietati si a infiintat localitati si orase prospere. Spre deosebire de alte locuri, el a incercat o relatie pasnica cu triburile locale, cu care facea comert dar si de la care cumpara noi terenuri. Organizarea vietii in aceasta provincie Pennsylvania, se facea dupa o constitutie care se spune ca a fost de fapt modelul pentru Constitutia Statelor Unite. Pentru libertatea religioasa care era aici garantata, Pennsylvania a devenit in curand un loc de refugiu pentru multi persecutati religios din toate zonele Europei. Intre acestia si multi germanici, in special menoniti si anabaptisti, care erau pe atunci persecutati atat de catolici cat si de luterani. Probabil asa a ajuns si acel Caspar Wistar in America. De fapt si acum, in Pennsylvania 29% din populatie isi declara ascendenta germana, iar statul nu are o limba oficiala ci si engleza si germana sunt admise in institutiile oficiale.

Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

                  Inrudiri
Genul Wisteria face parte din familia Fabaceae. Aceasta, dupa ultima clasificare, filogenetica, din 2003, cuprinde cca 18.000 de specii grupate in trei subfamilii departajate in special prin forma florilor:
-   Caesalpinioideae
-   Mimosoideae
-   Faboideae
  Wisteria face parte din subfamilia Faboideae, aceeasi cu familia Fabaceae in sens restrans, numita si Leguminoseae sau Papilionaceae (dupa forma florii, de flutur). Aceasta subfamilie cuprinde cca 12000 de specii grupate in 400 de genuri (dupa alte surse 470 genuri cu 14.000 specii). Multe din aceste specii sunt foarte valoroase si mult utilizate in hrana omului sau a animalelor.
Printre caracteristicile speciilor din aceasta subfamilie, regasite si la Wisteria, amintim capacitatea de a fixa azotul atmospheric prin niste noduli din radacini. Este vorba de o simbioza dintre leguminoase si niste bacterii fixatoare de azot, numite Rhizobium.
O caracteristica a leguminoaselor este prezenta unei hemoproteine fixatoare de oxygen molecular, numita leghemoglobina, foarte asemanatoare cu hemoglobina. Aceasta proteina se afla in nodulii din radacini si are rolul de a creea un mediu anaerob, pentru a permite dezvoltarea acelor bacterii fixatoare de azot.
  Dintre speciile de leguminoase mai cunoscute amintesc: fasolea, mazarea, bobul*, lintea, soia, arahidele, dar si trifoiul, lucerna, lemnul dulce, salcamul (alb, galben, japonez – fiecare din alt gen vegetal).
Ca imortanta a speciilor din aceasta familie a leguminoaselor amintesc ca numai soia se produce peste 200 milioane tone/an ( dintre care 77% modificata genetic), folosita atat pt hrana animala cat si pt hrana umana.
Proprietatea de a atrage azotul prin acele nodozitati permite imbunatatirea solului, permite ca unele culturi de leguminoase sa fie utilizate in anumite scheme de rotatie a culturilor, sporind productiile agricole si pentru alte specii.

* Bobul este specia care a dat numele familieiFabaceae si a subfamiliei, Faboidae. Se numea inainte Faba vulgaris si a dat numele genului Faba, si de la el al familiei care il continea. Mai tarziu, clasificarile s-au revizuit si genul Faba a fost redenumit Vicia, dar particula Faba a ramas in denumirea familiei. Ca o curiozitate, cei mai mari producatori si consumatori de bob sunt rusii, care detin aproape jumatate din productia mondiala de bob.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

stefan1

 Genul Wisteria
Cuprinde 6-10 specii majoritatea din S-Estul Asiei si doar doua din estul Statelor Unite. Toate sunt plante cataratoare, iubitoare de soare si de climate mai calde. Ca si la alte plante agatatoare, de obicei au nevoie de un suport pentru crestere si de fapt statura finala depinde mult de natura suportului. Unele specii se pot dezvolta si fara suport, rasucindu-se intr-un manunchi de 3-4 tulpine. Sensul de rasucire este de obicei determinat genetic si diferit de la specie la specie. Durata de viata este de 40-60 de ani, dar sunt si exemplare care depasesc suta.
  Frunzele sunt asemanatoare cu ale salcamului – ca de altfel a majoritatii leguminoaselor – de 15-35 cm lungime, cu un numar impar de foliole, 9-19.
  Florile sunt grupate in receme, adica ciorchini de 10-80 cm sau chiar mai lungi, care atarna la fel ca la salcamul galben (Laburnum). Inflorirea este, dupa specie, de primavara inainte de infrunzire pana in august la unele specii. Au culori diferite in general albastru sau violet (in germana Wisteria se numeste Blauregen, adica ploaia albastra iar salcamul galben, Laburnum, care are flori foarte asemanatoare dar galbene, se numeste Goldregen=ploaia de aur. Exista si varietatide Wisteria cu flori purpurii, roz sau albe, dar nu si galbene).
  Semintele sunt in pastai la fel ca la Laburnum si toxice la fel ca la acesta.
•     Wisteria brachybotrys Siebold & Zucc.
•   Wisteria brevidentata Rehder
•   Wisteria floribunda (Willd.) DC. – Japanese Wisteria
•   Wisteria frutescens (L.) Poir. – American Wisteria
•   Wisteria macrostachya (Torr. & Gray) Nutt. ex BL Robins. & Fern. – Kentucky Wisteria
•   Wisteria sinensis (Sims) DC. – Chinese Wisteria
•   Wisteria venusta Rehder & Wils. – Silky Wisteria
•   Wisteria villosa Rehder
Cele mai raspandite specii sunt:
- Wisteria sinensis (Sims) DC. – Chinese Wisteria
- Wisteria floribunda (Willd.) DC. – Japanese Wisteria
-Wisteria frutescens (L.) Poir. – American Wisteria


   
       Dau aici componentele unei flori de Wisteria sinensis, asemanatoare de fapt si cu celelalte specii de Wisteria.
     
     In a doua poza inca o imagine care arata cat de frumoasa este aceasta planta in perioada infloririi:
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

pharaonu75

Wisteria este o extraordinara planta decorativa!
Planurile nu inseamna nimic. Planificarea e totul. (Dwight Eisenhower)<br />Sun Photo     YouTube

orbanstefan64

intr adevar arata f bine !!
unde gasim seminte ????

happy

Seminte se gasesc pe diferite site-uri dar glicina din seminte infloreste dupa 10 ani asa ca cel mai bine este sa cumperi planta.Am gasit o firma din Polonia care vinde wisteria floribunda( soiul japonez are inflorescentele mai mari ca ale glicinei chinezesti  ce se gaseste frecvent pe la noi)la primavara s-ar putea sa facem o comanda comuna pe foumul eGradini.ro pe care eu sunt logat.Preturile sunt destul de bune in jur de 25lei+taxe transport! :bzz:
http://hapy.sunphoto.ro/
Lumea nu ar exista fara albine!

orbanstefan64


stefan1

                Inmultirea
Wisteria se inmulteste destul de usor si are o foarte mare putere de crestere. Totusi in primii doi ani cresterea poate fi mai mica.
1.   Inmultirea prin seminte
Nu este prea dificila. Este indicat un process de scarificare, adica de zgariere mecanica a cojii semintelor. Se inmoaie apoi in apa calda timp de 24 ore. Se pot semana in ghivece cu sol afanat cu nisip si humus. Temperatura optima de germinare este 15-18 grade Celsius. Durata pana la rasarire este de una-doua luni. Exemplarele din seminte cresc viguroase, dar au un defect: prima inflorire apare tarziu, la 8-10 ani sau chiar mai mult, dupa soi.
2.   Inmultirea prin butasi
Ca si cea prin marcotaj, are avantajul ca noua planta este o clona a plantei-mama. Daca se alege un exemplar cu o inflorire bogata sau alte caracteristici speciale, acestea se vor regasi si in noua planta inmultita vegetativ din ea. Se pot folosi butasi din lemn tare sau din lemn moale (din coarde din anul respectiv). Butasul sa aiba 6-8 cm si sa contina si ochiuri cu muguri. Se ingroapa in pamant umed si nu la soare. Perioada pentru inmultirea din butasi in lemn moale este de la sfarsitul primaverii pana la mijlocul verii. Din pacate procentul de reusita nu este foarte ridicat.
3.   Inmultirea prin marcotaj
Procedeul de marcotare consta in introducerea unei parti aeriene in sol, pastrand legatura cu planta-mama, pana cand se inradacineaza. In cazul Wisteriei se foloseste o coarda mai lunga, care se apleaca spre pamant si se introduce pe o portiune in sol,cam la 15 cm, dupa ce in prealabil s-a zgariat coaja acelei corzi in zona inpamantata. Aceasta coarda va dezvolta radacini pe portiunea din sol, fiind in continuare alimentata si de planta-mama. Dupa ce isi dezvolta propriile radacini, coarda se sectioneaza in partea spre planta-mama. De obicei aceasta se face primavara.
4.   Wisteria se poate si altoi.
  Cum am mai spus, prin inmultirea vegetativa se reduce cu cativa ani perioada de incepere a infloririi.
In primii 1-2 ani este bine ca micutele plante sa fie protejate de gerurile iernii.

  Pentru delectare iata un site cu alte poze: http://barbara.sunphoto.ro/salcami/22266682
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

happy

http://hapy.sunphoto.ro/
Lumea nu ar exista fara albine!

stefan1

    Wisteria sinensis
Este specia de Wisteria cea mai viguroasa si cea mai raspandita cel putin in Europa, unde a fost introdusa din China in 1815.
  Are talia de 9-12 (30) m si dupa cateva zeci de ani, tulpina poate ajunge la baza la un diametru de 50 cm. Tulpina si coardele se rasucesc in sens invers acelor unui ceasornic. Frunzele sunt de 25-30 cm cu 7-13 foliole (cel mai frecvent 11 spre deosebire de specia japoneza care are mai multe foliole). Fiecare foliola are 5-10 cm, de culoare verde intens. Infloreste in aprilie-mai, inainte de aparitia frunzelor. Florile sunt de obicei albastru-violet, dar pot avea si alte culori de la alb, roz la purpuriu sau visiniu. Florile au marimea de 2,5 cm (mai mari decat la specia japoneza) si sunt grupate in ciorchini compacti de 15-30 cm lungime. Florile din ciorchine se deschid aproape simultan si de obicei au un parfum characteristic. In unii ani aceasta specie mai poate inflori o data in toamna, in august, dar acea inflorire este mai redusa si ciorchinii florali mai putini si mai mici. Fructele sunt pastai de 10-15 cm. Se matureaza prin august, dar pot ramane pe ramuri pana in iarna.
  Rezista pana la zona 5 climatica, adica la temperaturi pana la -20 grade Celsius (vezi si harta raspandirii in SUA). Este toleranta la umbra dar infloreste numai daca are expunere totala sau partiala la soare.
Prefera, ca si alte soiuri de Wisteria, soluri permeabile, bogate, umede dar bine drenate. Solurile calcaroase ii sunt mai putin favorabile, uneori determinand o culoare mai galbuie a foliajului.
Durata de viata este de 40-60 de ani, dar sunt si exemplare care pot ajunge la 100 de ani.
Marimea finala a plantei depinde mult de suportul pe care creste. Se poate dezvolta si fara un suport, caz in care talia plantei este mai mica, se formeaza ca un copac cu trunchiul rasucit si coroana aplatizata. Se cunosc si exemplare exceptionale. Astfel un exemplar plantat in 1892 in California este considerat cea mai mare planta cu flori din lume: la dezvoltarea maxima a ajuns la 150 m lungime si o greutate de 230 (dupa alte surse 250) tone. Ocupa o suprafata de 4000 metri patrati si in cele 5 saptamani de inflorire ar fi avut pana la 1,5 milioane de flori!
  Toate componentele plantei contin un glicozid numit wisterin, care e toxic, provocand greata, varsaturi, dureri de stomac, diaree. A produs in multe tari intoxicatii la copii. Semintele sunt cele mai toxice.
  Avand cresterea cea mai exploziva, necesita cele mai multe taieri. De obicei se fac doua taieri pe an , una de toamna si una de primavara, de aceste taieri depinzand atat talia finala a plantei cat si amploarea infloririi.
  Trebuie mare grija in alegerea locului de plantare cat si la trainicia suportului. Dezvoltarea in timp a plantei poate sa determina prabusirea suportului daca nu a fost suficient de rezistent. In general se recomanda sa se amlaseze la cca 1,5 m de cladiri, ca sa nu le pricinuiasca deteriorari. Poate afecta jgheaburile si burlanele pentru apa, tiglele sau alte elemente arhitecturale ale cladirilor.
  Exista mai multe varietati de Wisteria sinensis (W.S.) dintre care amintesc doar cateva:
-   W.S."Alba" – foarte parfumata
-   W.S."Black Dragon" – cu flori duble, purpuriu inchis
-   W.S."Purpurea" – purpuriu-pal
-   W.S."Plena" – cu flori pline
-   W.S. "Caroline"
-   W.S. "Verigata" – cu Frunze in doua culori
-   W.S. "Prolific" – cu flori lila, simple

  Sa dau si niste poze:
1 Harta repartitiei la W. sinensis in SUA
2 Sensul de infasurare la W. S.
3 Forma de copac
4 Tulpina si suport
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Kiwi Bee

Stefane, sa intzeleg ca daca am o gradina asa mai sanatoasa ca si prin RO si imi fac un suport ca in poza "2" pe aproape toata suprafata gradinii atunci solul din gradina va fi foarte azotat(in mod natural) si legumele din gradina (rosii, ardei, cartofi, varza, etc) vor beneficia de un sol bogat? Deci nu mai trebuiesc facute stropiri cu chimicale(pt ca nici nu vreau sa maninc chimicale) dar totusi vreau roade bogate de la legumele mele.
Plus ca wisteria alba (cea parfumata cum scrii tu) poate ar atrage si viespii care vor curatza gradina de insecte. Astfel nu ai nevoie de insecticide si mentii gradina/recolta la "maxim" fara pagube cauzate de insecte.
Totodata cred ca ar trebui sa udam o astfel de gradina destul de des deoarece wisteria ar lua multa apa din sol.
Vad eu bine toate astea?


stefan1

Citat din: Kiwi Bee din Decembrie 17, 2011, 04:09:57 AM
Stefane, sa intzeleg ca daca am o gradina asa mai sanatoasa ca si prin RO si imi fac un suport ca in poza "2" pe aproape toata suprafata gradinii atunci solul din gradina va fi foarte azotat(in mod natural) si legumele din gradina (rosii, ardei, cartofi, varza, etc) vor beneficia de un sol bogat? Deci nu mai trebuiesc facute stropiri cu chimicale(pt ca nici nu vreau sa maninc chimicale) dar totusi vreau roade bogate de la legumele mele.
Plus ca wisteria alba (cea parfumata cum scrii tu) poate ar atrage si viespii care vor curatza gradina de insecte. Astfel nu ai nevoie de insecticide si mentii gradina/recolta la "maxim" fara pagube cauzate de insecte.
Totodata cred ca ar trebui sa udam o astfel de gradina destul de des deoarece wisteria ar lua multa apa din sol.
Vad eu bine toate astea?


Stiu eu ce sa zic? Zic sa faci si sa ne spui si noua cum este. Ca zona climatica cred ca esti bine plasat. Ca aport de azot, sa nu exageram. Parca am dat niste date despre Gladita, tot din familia Leguminoase sau Pastaioase. Zicea ca aportul de azot al unui hectar de Gladita este de 80 kg/an, din care cam 80% este pentru nevoile proprii si restul poate fi folosit de 'colocatari'. Iarasi am gasit undeva ca americanii planteaza salcami pe langa lanurile de culturi, in special de porumb, constatand ca are un efect benific pentru productii.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)