Denumirea
Numele de Wisteria al acestui gen de plante este dat in cinstea uni doctor si anatomist American, Caspar Wistar (1761-1818). Unii autori il numesc de aceea si Wistaria, dar botanistul Thomas Nuttall care i-a dat numele explica forma cu “e” ca o expresie fonetica a numelui amintit. Caspar Wistar este nepotul unui sticlar german, cu acelasi nume, emigrat in America pe la 1730, probabil si din motive religioase (era Quaker*).
O denumire foarte raspandita a speciilor din acest gen este de Glicina. Explicatia este ca la sfarsitul sec XVIII, speciile de Wisteria cunoscute in Europa erau incadrate in genul Glycine si numite Glycine sinensis si Glycine floribunda. Dupa 1800, la o revizuire taxonomica, cele doua specii amintite au fost trecute intr-un nou gen, numit Wisteria, dar vechea denumire s-a raspandit odata cu raspandirea plantei ca planta ornamentala si nu a mai putut fi schimbata. Mult mai indreptatita sa se numeasca Glicina ar fi cunoscuta Soia, cu denumirea stiintifica Glycina max, dar care a ajuns din orient in atentia europenilor doar dupa 1900.
Pentru ca acum este mai mult timp de povesti, imi permit o divagatie:
* Quaker este un nume depreciativ dat adeptilor unui curent religios desprins pe la 1650 din Biserica Anglicana. S-ar traduce ‘cei care se cutremura’ sau ,tremuricii’ (a nu se confunda cu Penticostalii, care se mai numesc astfel, la noi, depreciativ). Curand au inceput persecutii fata de acesti quakeri si multi dintre ei au emigrat in America. Printre ei si William Penn, fiul unui amiral englez, dar care fiind adeptul acestei miscari a fost de mai multe ori inchis in Anglia. In America, la fel cu multi alti coreligionari, au fost plasati la limita posesiunilor engleze din acea zona de N-E a actualelor State Unite, actualul stat Pennsylvania, care de fapt a luat numele dupa acest William Penn. Cu banii avuti, la care s-au adaugat altii dupa moartea tatalui, Penn a cumparat multe proprietati si a infiintat localitati si orase prospere. Spre deosebire de alte locuri, el a incercat o relatie pasnica cu triburile locale, cu care facea comert dar si de la care cumpara noi terenuri. Organizarea vietii in aceasta provincie Pennsylvania, se facea dupa o constitutie care se spune ca a fost de fapt modelul pentru Constitutia Statelor Unite. Pentru libertatea religioasa care era aici garantata, Pennsylvania a devenit in curand un loc de refugiu pentru multi persecutati religios din toate zonele Europei. Intre acestia si multi germanici, in special menoniti si anabaptisti, care erau pe atunci persecutati atat de catolici cat si de luterani. Probabil asa a ajuns si acel Caspar Wistar in America. De fapt si acum, in Pennsylvania 29% din populatie isi declara ascendenta germana, iar statul nu are o limba oficiala ci si engleza si germana sunt admise in institutiile oficiale.
