Iulisca sau Fallopia

Jos

Autor Subiect: Iulisca sau Fallopia  (Citit de 7764 ori)

Offline happy

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 863
  • Slobozia/Amara IL, 54 ani
Re: Filopia
« Răspuns #15 : Martie 01, 2012, 10:36:55 p.m. »
Si asa sta gardul gol,o sa am jumatate(20m) cu filopia si jumatate(20m)cu helianthus gigantheus :yes:
http://hapy.sunphoto.ro/
Lumea nu ar exista fara albine!

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6056
  • Sibiu - 1953
Re: Filopia
« Răspuns #16 : Noiembrie 15, 2016, 10:25:03 p.m. »
   Am cautat recent ceva despre aceasta planta si am gasit cu greu si incomplet ce am scris si postat la alt capitol "Cuiburi blocate". Aici cred ca e locul mai potrivit si mi-am permis sa reiau aici, dar de pe vechiul "Stuparitul", ca pe acesta s-a pierdut ceva informatie.


Fallopia

http://images.google.de/imgres?imgurl=h ... o%26sa%3DN

S-a discutat aici si pe alte topicuri despre aceasta planta care furnizeaza un cules tarziu. La mine nu exista. Am aflat numele ei local, Iulisca, nume de unguroaica. Referiri despre ea nu am gasit multe la noi. Am aflat totusi ca se gaseste si in jud Sibiu. Din 2006 era anuntata de Ciprian Ioan, posesor de stupi, ca fiind prezenta in zona Cisnadioara (pentru Guist).
Am sapat mai adanc si uite ce am aflat despre planta:
Numele ei stiintific este Fallopia Japonica (F.J.) cu sinonimele Reinoutrya Japonica sau Polygonum Cuspidatum.

http://en.wikipedia.org/wiki/Japanese_knotweed

E originara din Asia de Est (Japonia, China, Coreea). Se pare ca a fost adusa in Europa (intai in Anglia), prin 1825. Se intentiona sa se foloseasca pentru hrana animalelor si ca zone de protectie pentru animale si pasari salbatice, in special fazani (planta de camuflaj). Nu s-a dovedit prea potrivita pentru nici unul din scopuri. Dupa 1849 a inceput sa se raspandeasca, prin vanzare, in mai multe tari occidentale. A aparut moda 'gradinilor salbatice' unde Fallopia era foarte decorativa si folosea ca planta de camuflaj pe langa ziduri sau margini de gradina. Un rol foarte mare in raspandirea ei l-au avut apoi stuparii, pentru ca F.J. ofera un excelent cules de toamna. S-a folosit si ca inlocuitor de sparanghel, lujerii fiind comestibili (de fapt este din aceeasi familie cu Rhabarberul si in germana i se mai zice si Japanische Rhabarber, pe langa multe alte denumiri). Primele dovezi de salbaticire si autoextindere s-au observat de prin 1872, deci dupa ~50 de ani de cand a fost adusa in Europa. Acum se gaseste in toate tarile occidentale, inclusiv mai nordice ca Norvegia sau Danemarca.
Fallopia face parte din familia Polygonaceae, care contine in general plante ierboase, dar si tufisuri si liane. Familia aceasta contine vre-o 50 de genuri si 1100 de specii de plante. Tot din familia Polyginaceae amintesc: hrisca, troscotelul, macrisul, lujerul calului, iarba rosie, stevia creata, rhabarber etc.

  http://commons.wikimedia.org/wiki/Categ ... uselang=de

Denumirea Fallopia este dupa medicul chirurg si anatomist itelian Gabriele Fellopio, de pe la 1550, care a descris prima data acest gen de plante. A fost pusa destul de recent, de aceea in unele clasificari sunt alte denumiri ale genului. Genul Fellopia contine mai multe specii (am numarat intr-o clasificare 24 de specii), unele erecte, altele taratoare, altele cataratoare. Sunt anuale sau perene, unisexuate sau bisexuate, rizomice sau fara rizomi. Samanta este o achena de obicei trigonica.
Mai multe amanunte, mai tarziu.Cateva date despre Fallopia Japonica: Planta perena, erecta, de 1,5-2(-3)m inaltime, frunze 5-15 cm lungime si 2-12cm latime. Flori in inflorescente terminale sau axiale, erecte sau aplecate, de 4-12 cm lungime. Florile pot fi bisexuate sau pistilate (feminine). Infloreste in august-septembrie. Creste intre 0-1800m, mai mult in emisfera nordica, inclusiv in America, dar se intalneste si in Australia si Noua-Zeelanda.
Primavara creste din rizomi si ajunge in conditii favorabile in cateva saptamani  la 3 sau chiar 4 m inaltime. Poate creste chiar 10-30 cm/zi. Incepand din august infloreste. La primul ger mor toate partile aeriene ale plantei. In pamant are o retea puternica de rizomi care cresc preponderent orizontal, dar pot ajunge si la 2 m adancime. De fapt se zice ca 2/3 din masa plantei este in pamant. Rizomii ajung pana la 10 cm grosime.

  Inmultirea in Japonia se face de obicei prin seminte, dar in Europa si America aproape exclusiv vegetativ. Are o mare putere de inmultire, caci nu numai rizomii dau lastari, ci si parti de tulpina sau bucati de rizomi pot creea noi plante. Dezvolta tufe dese, care inabuse orice planta. Viteza de inaintare prin rizomi e cam de 1 m/an (radial), dar raspandirea este mult mai rapida prin partile de planta duse de ape, sau imprastierea prin operatiunile agricole. Cel putin in Europa, datorita inmultirii vegetative, se spune ca tufele de F.J. sunt in marea majoritate fie excluciv feminine fie masculine. In Anglia se spune ca toate plantele sunt o clona si anume feminina. In Germania sunt si plante masculine, dar se suspicioneaza ca acelea pot fi hibrizi cu alte specii de Fallopia. Pe mine m-ar interesa daca stuparii unde sunt astfel de flori au vazut si flori cu stamine, deci cu polen. Florile feminine au ciorchinii florali aplecati, pe cand cele masculine ii au in pozitie erecta, drepti.
F.J. e la origine o planta submeridional-oceanica. Prefera zonele umede de la malurile apelor, dar s-a adaptat si s-a extins acum pe tot felul de soluri, de la fertile la sarace si de la umede la uscate. A ajuns si pe marginea drumurilor sau chiar in orase, pana la marginea padurilor (in tarile unde s-a raspandit). In paduri dezvoltatea ei e foarte slaba, ca iubeste lumina.
- Pe langa varietatea descrisa, numita Fallopia Japonica-varietatea Japonica, exista si F.J.-var. compacta. Aceasta e in Japonia o planta alpina, prefera soluri cu cenusa vulcanica si are frunzele (rotunde) si florile clar mai mici. Si aceasta este pe cale de salbaticire in Europa.
- Fallopia Sahalinensis. E o specie asemanatoare cu F.J., dar de talie mai mare si cu frunze mai mari, originara din Insula Sahalin. Tot perena, cu rizomi, de 2-4(-5)m inaltime, frunze 15-30(-40)cm lungime si 7-25 cm latime, flori bisexuate sau feminine. Infloreste iul-oct. Creste la altitudini pana la 500m. Traieste si in Europa.
- Fallopia baldschuanica (numita mai inainte Auberti). Specie cataratoare. Poate ajunge la 15m si sa creasca intr-un an pana la 6-9 m ( in engleza se numeste si 'Mile a minute plant'. Alte surse dau o inaltime de doar 2 m, dar se spune ca inaltimea e mult influentata de trainicia suportului de catarare. Nu iubeste seceta si curentii. Originara din Tadjikistan.Se intalneste si in Romania. Dupa unele surse are rizomi, altele sustin contrariul. Si perioada de inflorire este de lunile 6-10 dupa unii sau 8-9 dupa americani.
- Fallopia xBohemicus. E un hibrid intre F.J. si F. Sachalinensis si are caracteristici intermediare intre cele doua: perena, cu rizomi, 1,5-2,5 m inaltime, flori iul-oct., altitudini pana la 800 m.
- Sunt si soiuri mai curioase, cum ar fi Polygonum Aviculare, taratoare, 5-60 cm lungime, radacini pana la 80 cm, infloreste din aprilie in oct-nov, dar nu da nectar sau polen. Samanta isi pastreaza prop. germinative si dupa 250 de ani.
O sa mai continui daca intereseaza pe cineva.

Acum partea mai neplacuta a problemei:
Planta Fallopia Japonica in special, dar si alte cateva specii prezentate (mai sunt multe specii de fallopia de care nu am vorbit), sunt in Europa si America plante invazive, ba in Europa chiar cea mai problematica planta invaziva.
Plantele invazive sunt plante care se extind necntrolat (si Amorfa D-voastra, D-le PricopArthur, este planta invaziva), modifica biotopuri, inlaturand plantele endemice (locale) si toate vietatile cu care acele plante erau in relatie. Toate plantele invazive sunt plante neofite (aduse nu demult din alte zone si care si-au schimbat comportamentul fie din lipsa de daunatori sau boli sau de alte plante concurente pe care le aveau in locurile de origine).
Printre prejudiciile pe care le aduce F.J. enumer:
- inlatura orice alta planta din aria de extindere, datorita desimii tufelor si taliei destul de mare. Doar unele plante foarte timpurii mai pot creste acolo.
- sistemul de radacini poate ataca lucrari subterane (canale de cabluri sau conducte), asfaltul drumurilor sau chiar fundamente
- Cele mai mari pagube face insa la cursurile de apa. Poate ataca digurile prin sistemul lor radicular, dar si prin eliminarea altor plante care fixeaza mai bine solul. La raurile mai mari, tufele pot forma obstcole care reduc viteza de curgere marind riscul de inundatii si amploarea lor. Obliga la masuri costisitoare de intretinere a albiei  apelor si a digurilor.
  Numai in Germania se produc anual pagube de cateva milioane de euro din cauza ei. Este asa problematica deoarece este foarte greu de combatut. Se recomanda masuri caombinate: mecanice (arari repetate si mai multi ani), ierbicidari (problematice mai cu seama langa ape) si masuri biologice. Costul combaterii se ridica la 2-3000 Euro/ha. Chiar inabusirea radacinilor s-ar putea face doar cu un strat de peste 2 m de pamant, altfel radacinile ies iar la suprafata. O masura mai blanda de combatere este pasunarea intensiva cu oi sau capre. De asemenea s-au constatat progrese dupa impadurirea zonelor vizate, cu salcii.
Despre beneficiile pentru apicultori nu se prea face referire, mai cu seama ca stuparii sunt principalii vinovati de raspandrea ei. Nu stiu care din speciile F. Japonica, F. Sahalinensis, F. Bohemicus sau F. Baldschuanica dau mai mult nectar, care dau si polen, care au perioada mai mare de inflorire etc.
Cel putin  F. Baldschuanica se gaseste si la noi de vanzare in magazine de specialitate, ca planta ornamentala (agatatoare).
Toate acestea sunt oferite de stefan 1 pe forumul api-rdeal,eu am dat doar copi si past
cu respect valy
« Ultima Modificare: Noiembrie 15, 2016, 10:52:20 p.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6056
  • Sibiu - 1953
Re: Filopia
« Răspuns #17 : Noiembrie 15, 2016, 10:53:08 p.m. »
 
Dau o poza din care se vede ca Iulisca are si glande nectarifere extraflorale. Albina culege nectar de pe lastarul ce sustine florile, desi planta este inflorita. Aceste flori sunt flori feminine (Fallopia are separat plante faminine si masculine). Cu toate astea se observa la unele flori cateva stamine, dar sterile, nu produc polen. Se vede si pe albina, ca nu este nici un graunte de polen.



« Ultima Modificare: Noiembrie 15, 2016, 11:08:42 p.m. de stefan1 »
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline mausica

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 64
Re: Iulisca sau Fallopia
« Răspuns #18 : Februarie 09, 2018, 10:25:33 p.m. »
Miere de iulisca cristalizata vs lichida
Nimic nu e intamplator ,totul se intampla cu un scop !!!

Offline MirceaCalin

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 945
Re: Iulisca sau Fallopia
« Răspuns #19 : Februarie 09, 2018, 10:36:03 p.m. »
Interesante culori !
Ce gust are ?

Offline mausica

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 64
Re: Iulisca sau Fallopia
« Răspuns #20 : Februarie 09, 2018, 11:52:25 p.m. »
Interesante culori !
Ce gust are ?
Divin :)
In ultimu an cererea e tot mai mare pt acest sortiment
Nimic nu e intamplator ,totul se intampla cu un scop !!!

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6056
  • Sibiu - 1953
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

 

Sus