plante melifere invazive

[stefan1]

  Nu am gasit nicairi ca polenul de Ambrosia este toxic. Se mai spune ca este toxic pentru om, dar cred ca-i o formulare gresita. El poate determina rinite sau astm prin reactii alergice. De asemenea la unele persoane produce (mai cu seama cand planta este mai mare) iritari cutanate de contact si mancarime.
  Cred ca nu are rost sa fie adusa in cultura, desi este buna melifera. In SUA se considera ca polenul de Ambrosia este cel mai alergen polen. Multe tari au programe costisitoare de lupta contra raspandirii ambroziei. Ca o dovada a efectelor ei nocive, tari ca Franta sau Germania au constatat o crestere semnificativa a medicamentelor antialergice in perioada de inflorire a ambroziei. Dimensiunile foarte mici ale grauncioarelor de polen le permit sa patrunda si in incaperi inchise, doar prin neetansietatile de la geamuri si usi. Lupta contra raspandirii speciei este dificila, ca o planta produce mii de seminte iar acestea isi pastreaza capacitatea de germinare si 40 de ani!

[balasbebe]

Da, multumesc frumos.
Ma gandesc ca cei care au aceasta planta si recolteaza polen, ar putea sa fie o mare problema pentru consumatori.

[stefan1]

  Efectele grave le are prin inhalare, deci in caile respiratorii. Nu stiu daca ingerat6 are aceleasi efecte.

[iadrian]

ce parere aveti despre curprnele cainesc -Cynanchum acutum- este buna pentru albine?
infloreste in iulie septembrie din cate am observat eu

[iadrian]

deutzia
am gasit sa cumpar butasi de la supermarket dar nu stiu daca este melifera
pe arta plantelor am gasit aceasta descriere despre deutzia
"DEUTZIA
Mar
17

Denumire stintifica: Deutzia scabra

Denumiri populare: Deutia

Ajunge la maturitate in 5-10 ani

Inaltime la maturitate(m) : 1 Diametru la maturitate(m): 1.5

Familia: Saxifragaceae
Aspect: arbust
Perioada de inflorire: primavera
Expunere: plin soare, penumbra
Udare: medie

Descriere

Se adapteaza perfect la cultivarea in gradini sau pe terase, cresterea lor putand fi dirijata prin taieri anuale. Provenit din Asia Orientala si America de Nord. Sunt arbusti cu crestere de tufe mici si mijlocii. Frunzele sunt paroase, glabre, ovale sau oblong-lanceolate si dintate. Florile sunt albe, alb cu roz carmin, mici grupate in raceme erecte si apar in mai-iunie. Inmultirea se efectueaza prin butasi, primavara. Plantati in rasadnite, butasii dezvolta foarte repede radacini (7-14 zile), dupa care se planteaza in ghivece si, apoi in aer liber. Se poate inmulti si prin despartirea tufelor. Ca flori taiate, crengile se pastreaza timp indelungat daca sunt tinute in multa apa si intr-o camera rocoroasa. planta cuprinde cam 50 de specii de arbusti cu frunze cazatoare, cu numerosi lastari si ramuri secundare drepte, aplatizate si o scoarta care se desface in foi subtiri. Deutzia are frunze verde-gri, opuse, crestate si aspre la pipait. Primavara, ramurile din anul precedent se acopera cu flori axilare, grupate in raceme si penaje, simple sau duble, care pot varia de la alb la roz. Este vorba despre arbusti care se adapteaza perfect la cultivarea in gradini mici sau pe terase, cresterea lor putand fi dirijata prin taieri anuale. Planta nu are nevoie de ingrijiri speciale si se adapteaza la orice tip de sol, cu conditia unei bune drenari. Primavara trebuie udata din abundenta si i se va adauga la radacina un compost proaspat, completat cu o treime de nisip si cu putin balegar macerat (folosirea unui fertilizant chimic azotat va face ca frunzisul sa se dezvolte mai mult decat florile). Suporta sa fie expusa direct razelor de soare, dar nu rezista prea bine la frig, de aceea se va tine seama ca pozitionarea ei sa nu fie in calea curentilor de aer. La sfarsitul perioadei de inflorire, se scurteaza in special ramurile florale adulte si se elimina tot ce este imbatranit sau ce nu se incadreaza in forma regulata a plantei. Taierea trebuie facuta, de preferinta, intr-o zi noroasa. Deutzia se inmulteste doar prin butasi, care trebuie selectionati primavara sau toamna, si aranjati intr-o lada, la rece, pentru a prinde radacini. Pe masura ce s-au prins, trebuie mutati intr-o pepiniera, unde vor fi pastrati doi ani, inainte de a fi transplantati definitiv. Arbustii cresc in inaltime de la 60 de cm pana la 3 m si se pot dezvolta pana la un diametriu de 1,4 m. Exista riscul sa fie atacati de ciuperci, care provoaca aparitia unor pete brun-galbui pe frunze, dar care se pot combate usor prin produse pe baza de cupru. O alta amenintare o reprezinta paduchii negri, care trebuie inlaturati cu insecticide. Prezenta unor orificii rotunde, ca si a unor pete maro inchis pe frunze poate insemna ca planta a fost infestata cu larvele unui fluture. Acestea pot provoca si o rasucire a varfurilor frunzelor. Pagubele sunt insa, in general, neglijabile. Deutzia crenata sau Nikko are o forma compacta, se inalta pana la 60 de cm si este foarte potrivita pentru a fi plantata intr-o gradina cu aspect stancos.


Cultivare : Deutziile se adapteaza usor la orice fel de teren in conditiile in care are acesta un drenaj bun. Primavara trebuie udate din abundenta. La sfarsitul perioadei de inflorire se poate face scurtarea ramurilor florale adulte si eliminarea celor imbatranite. Este indicat ca taierea sa fie facuta intr-o zi ploioasa.

Reproducere: Se inmultesc doar prin butasi, selctionati primavara sau toamna.

Pericole: Deutziile pot fi atacate de ciuperci, paduchi negrii, larvele fluturelui Gracillaria syringhella.

Specii si soiuri: Deutzia crenata, Deutzia gracilis, Deutzia longifolia, Deutzia x rosea, Deutzia x elegantissima, Deutzia x hybrida, Deutzia scabra.

"
ce parere aveti?

[stefan1]

  RICCIARDELLI D'ALBORE G.,1991a. "Due arbusti poco noti, di elevato interesse apistico: Escallonia langleyensis Vertch. (Escalloniaceae) e Deutzia scabra Thunb. (Hyarangeaceae)". Apicolt. mod. 82 (4): 141-146

  Cred ca nu este greu de tradus:"Doi arbusti putin cunoscuti, de inalt interes apicol: Escallonia langleyensis Vertch. (Escalloniaceae) si Deutzia scabra Thunb. (Hyarangeaceae)"
  Dar cine are carti in italiana?
  Numele ii vine de la numele unui consilier olandez Johan van der Deutz (1790 bis 1858), care a sponsorizat pe cercetatorul suedez Carl Peter Thunberg, primul care a studiat stiintific genul acesta de plante. "Scabra" vine din latina si inseamna 'aspru'.
  Totusi alte surse dau un potential apicol mai scazut, doar ceva oferta de polen.