Randunelele

[stefan1]

  Habitatul rândunicii de casă
   
Randunica de casa cuibareste in toata emisfera nordica pana la cercul Polar. Cele din Europa ierneaza in Africa Sudsahariana. Prefera zonele cu vegetatie nu prea inalta, locuri deschise, bogate in hrana, in apropiere de ape,  unde randunicile sa adapa din zbor.  Nu ii place zonele foarte aglomerate din orase, unde ceda intaietatea Lastunului de Casa.  De asemenea este mai rara in zonele cu paduri inalte sau relief tare accidentat, stancos. In zonele de iernare este mai putin pretentioasa in alegerea habitatului decat alte specii. Uneori se strang in comunitati foarte mari, ex in Nigeria sunt stoluri de 1,5 milioane de randunele. Aceasta poate si din motive de protectie fata de pradatori. Atat la noi cat si in Africa, stolurile de randunici prefera sa stea in zonele de stufarisuri, care se pare ca le o fera o buna hrana (poate tantari) si adapost. Recent, a fost un caz interesant petrecut cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal din Africa de Sud. In apropierea aeroportului care deserveste Johanesburgul se afla o zona de stufaris unde se adapostesc in timpul sezonului de iarna europeana un numar imens de randunele de casa (1% din efectivele mondiale si 8% din cele europene). Pentru securitatea zborurilor care erau foarte intense in acea perioada, s-a intentionat alungarea randunelelor din acea zona si construirea unei noi piste. Organizatiile ecologice au protesta vehement si s-a renuntat la acel plan. S-au cumpart radare mai performante si alte echipamente de siguranta si pasarile au ramas nederanjate. Iarasi interesant, s-a constatat ca randunicile din Anglia prefera si in Africa zone deschise, cu ierburi, pe cand cele din Elvetia, zone mai impadurite, ca in zonele de cuibarit.
  Sunt si cazuri rare cand unele perechi cuibaresc si in zonele de iernare cum ar fi muntii din Thailanda sau din Argentina centrala (dar sunt alte specii de randunici decat cele europene). In Italia si Spania dar chiar si in Franta sunt semalate unele cazuri cand unele exemplare de randunici de casa ierneaza aici, fara sa mai migreze si reusesc sa treaca iarna.
  Randunica de casa revin din Africa la sfarsitul lui martie – inceputul lui aprilie, ceva mai tarziu in zonele mai nordice. Fata de Lastunul de casa, Randunica de Casa revine ceva mai devreme. Se intorc in zonele in care au cuibarit, cu o precizie destul de mare, mai aproape de vechile cuiburi venind masculii.
  Migratia este un mare efort la care nu rezista toate exemplarele. Deplasarea se face in timpul zilei, la inaltimi nu prea mari, ca pasarile continua sa se hraneasca. In special traversarea Marii Mediterane si a Saharei face multe victime in randul randunicilor. Fara grasimea acumulata in corpul gras, nu ar rezista sa zboare neintrerupt 60 de ore peste Sahara. De fapt secole intregi a circulat legenda ca randunicile se scufunda toamna in Marea Mediterana si traiesc acolo toata iarna, primavara iesind din apa si revenind la cuiburi. Se sprijinea pe marturiile marinarilor care vedeau mii de randunici prabusindu-se in mare. Altii descriau ca au scos cu plasele de pesti randunici inlantuite cate doua, cu picioarele inclestate una de alta, si erau convinsi ca primavara acestea reinvie.
  Ca speranta de viata se considera 5 ani viata unei randunici, desi se cunosc exemplare de 11 ani sau chiar de 16. De fapt se spune ca din fiecare generatie anual se pierde cca 20% in special in timpul migratiei. Sunt niste pasari foarte sensibile la foame si frig. In asemenea conditii isi reduc viteza de miscare si chiar temperatura corpului, cautand astfel sa-si economiseasca energia, pana revine vremea buna. Este cunoscut cazul anului 1974, cand stolurile de randunici de casa si lastuni de casa au fost surprinse  in Alpi de zapada si vreme rece. Au murit multe mii de exemplare, dar a fost o impresionanta mobilizare si grupuri de voluntari au recuperat pasarile muribunde, pe care le-au transportat cu trenul, masinile de marfa sau cu avioanele, trecand Alpii peste 1 milion de pasari. Le-au lasat in Italia sau Spania ca sa isi refaca corpul gras, ca altfel nu puteau trece peste Sahara.
     
    Prezint o harta care arata zonele de cuibarit si cele de iernare pentru aceasta specie.
  - cu galben zonele de cuibarire
  - cu albastru zonele de iernare
  - cu verde zonele de rezidenta permanenta.

[antiopa din ardeal]

Am si eu o intrebare. Care este randunica pe care o cunoastem sub numele de lastun?

[pistol28]

Am si eu o intrebare. Care este randunica pe care o cunoastem sub numele de lastun?

www.animale.ro/forum/showthread.php?t=39410

[Popescu Gheorghe]

Inca o data Stefane frumoasa prezentare dar din pacate nu am elucidat problema:consuma sau nu albine( mai ales in perioada pregatirii de plecare)

[bucovineanu]

Am si eu o intrebare. Care este randunica pe care o cunoastem sub numele de lastun?

Randunelele au barbia rosie, lastunii o au alba. Lastunii au coada mai scurta decat randunelele. Lastunii isi construiesc cuiburile direct pe zidurile caselor sub streasine si folosesc la construirea cuiburilor numai pamant amestecat cu saliva. Randunelele armeaza cuibul cu fibre vegetale. De regula lastunii construiesc mai multe cuiburi pe zidurile unei cladiri, formand adevarate colonii. Randunelele sunt solitare si de obicei o singura pereche are cuibul intr-o gospodarie. Nu am scris informandu-ma de undeva si e posibil sa fi gresit.

[stefan1]

Inca o data Stefane frumoasa prezentare dar din pacate nu am elucidat problema:consuma sau nu albine( mai ales in perioada pregatirii de plecare)

  Inca putin, ca ajungem si la hranire. Oricum, acum au plecat, cred.

  Poza pe care ai pus-o este a unei alte specii, Hirundinaceus Aerodramus, care mananca si ea la greu albine, dar e mai putin raspandita.

[stefan1]

  Cuibaritul
Randunicile fac cupluri stabile si perechea creste impreuna puii.
Caracteristic speciei este ca prefera sa faca cuiburile in locuri adapostite, in grajduri, holuri, sub poduri dar chiar in camere locuite, daca gasesc un loc cat de mic pe unde sa poata circula permanent, spre deosebire de lastunul de casa care face cuibul la stresini. Au o capacitate de a trece in zbor cu precizie prin locuri inguste si nu sunt prea stresate de prezenta omului. De fapt sunt unele din cele mai iubite pasari pentru ca sunt printre primele care vin in primavara, pentru ciripitul lor vesel si nu prea puternic si pentru multimea insectelor pe care le consuma. Sunt pasari care refolosesc ani la rand un cuib vechi, motiv pentru care primavara este o oarecare disputa la ocuparea cuiburilor. Sunt cazuri cand mai multe perechi isi fac cuiburi alaturate, fara a se deranja reciproc, ba chiar aparandu-se in comun in situatii de pericol, totusi grija propriului cuib este individuala. In caz de pericol reactioneaza destul de puternic, prin zbor in apropierea dusmanului cu ciocurile deschise si scotand sunete caracteristice.
  Cuibul este o calota ca un sfert de sfera cu diametrul de cca 22cm si adancimea de 11 cm, cu marginile lipite de peretii verticali, apropiat de plafoane, dar nu lipit de acestea, spre deosebire de lastun, al carui cuib are doar o gaura mica de acces sub plafon. Cuibul este construit primavara de ambii parteneri, din pamand umed, amestecat cu saliva si consolidat cu paie, fire de iarba, par de anumale sau pene. Daca in exterior este nefinisat, in interior este neted si captusit cu muschi, iarba sau pene. Un cuib cantareste in medie ceva peste 200g.
  In America este semnalata (la randunica lor, care este mai apropiata genetic de randunicile din Asia) o coabitare interesanta cu o specie de vultur, care se hraneste exclusiv cu peste. Randunicile isi fac cuib sub cuibul vulturului, ele semnalandui acestuia orice pericol (serpi, alte pasari pradatoare) prin ciripit, iar vulturul asigurand apararea inclusiv a cuiburilor de randunici. Mai interesant este cazul unor specii de randunici de noapte (care nu fac parte din aceeasi familie cu randunicile noastre, de care poate o sa scriu, care fac cuibul exclusiv din saliva, si care sunt singurele pasari din lume de la care nu se consuma carnea sau ouale, ci cuibul ! Acesta este considerat un medicament foarte valoros si are un pret aproape de al aurului.
  Construirea cuibului la randunica de casa dureaza 10-14 zile si la aceasta activitate participa ambii parteneri. Lumea moderna face mai grea viata acestor pasari, in aglomeratiile urbane ele gasesc tot mai greu materialele de constructii (pamant umed, dejectii animale) si chiar locuri de amplasare a cuiburilor. Cum am spus, ele preferau sa faca cuiburi in grajduri, dar cresterea moderna a porcilor in special se face in ferme inchise, cu aer introdus prin ventilatoare, incat ele nu mai au acces in acele incinte nici la insectele care in mod natural proliferau in acest mediu.

[stefan1]

  Am niste probleme cu calculatorul. Sa sper ca se rezolva,sa revin.

[antiopa din ardeal]

Multumesc pentru raspunsuri d-lor pistol28 si bucovineanu si imi dau cu parerea in legatura cu albinele: da, cred ca mananca albine pe care le prinde din zbor, dar fara sa faca pagube mari. Cu totul alta este situatia cu matcile iesite la imperechere cred ca o buna parte din pierderi le putem pune pe seama lor. Sa vedem ce zice d-nul stefan 1 am nimerit sau nu?

[Popescu Gheorghe]

Cred ca D-l Antiopa are dreptate in privinta pierderilor matcilor

[stefan1]

   Randunica de casa. Hranirea
  Ca mai toate speciile din aceasta femilie, randunica de casa se hraneste aproape exclusiv in zbor. Cu totul si cu totul
exceptional, poate lua insecte sau paianjeni de pe ziduri sau de pe sol, dar numai in perioade de lipsa de hrana.
  Vaneaza insecte zburatoare de toate tipurile: muste, tantari, hymenoptere (viespi, albine, furnici), insecte mai mari ca
fluturi, greieri, lacuste si chiar libelule. Si afidele (omizile zburatoare) constituie o componenta a hranei, ca si
paianjenii (mai rar), care atarna in aer pe firele lor.
  Viteza de vanatoare este relativ mica, sub 50 Km/ora, dar schimbarile bruste de directie le ajuta sa prinda prada. Pentru
insecte mai mari poate mari viteza de vanatoare pana catre 100 km/ora. Inaltimea medie de vanatoare este mai mica decat a
lastunilor, cam la 7-8 m. Pe vreme ploioasa, cand si insectele zboara mai jos, si randunelele zboara razant cu solul. In
vremea migrarii inaltimea de vanatoare este mai mare, pana la 50m.
  In timpul vanatorii tin ciocul deschis, hrana nu o maruntesc ci o inghit intreaga. In locurile de cuibarit insectele mari
alcatuesc cam 70% din dieta. Afidele (omizile zburatoare) constituie 30% din hrana lor, totusi la randunelele europene
aceasta proportie este mai mica, iar la randunica de casa este mai mica decat la lastunul de casa sau la lastunul de mal. In
locurile de iernare se spune ca hymenopterele (in special furnicile si termitele dar si viespile) constituie o mare parte din
hrana.
  In ce priveste albinele, multe surse tin sa spuna ca la noi nu vaneaza insecte cu ac, altele mentioneaza aceasta hrana doar
in trecere. Motivele acestei abordari a subiectului este pentru a proteja aceste specii, care sunt in declin. De fapt nu se
vorbeste nici despre o utilizare a cuibului de randunica in medicina traditionala (cel putin germana). Cuiburile inmuiate se
foloseau sub forma de cataplasme la tratarea amigdalelor inflamate sau a durerilor sau inflmatiilor articulare. Nu se mai
aminteste asta, pentru ca randunica de casa foloseste cuibul mai multi ani iar distrugerea cuiburilor este o infractiune.
  Mai aproape de adevar in ce ea ce priveste hrana randunicilor de casa este urmatoarea abordare: Sunt pasari oportuniste. Se
orienteaza dupa oferta locala, de aceea dieta lor este destul de diferita in functie de zona in care se afla. Frecventeaza
locurile din aer cu cea mai buna oferta, deci sa nu va surprinda ca sunt prezente pe culuarele de zbor ale albinelor si mult
mai rar in alte zone invecinate. Se spune totusi ca evita sa manance insecte cu ac, decat in situatii de hrana insuficienta.
Daca tinem cont de ce am scris la cuibarire, ca de multe ori din a 10-a zi de crestere a puilor, se intampla des ca parintii sa nu mai poata asigura hrana necesara tuturor puilor, asa ca unii din acestia pot sa moara sau sa fie aruncati din cub, se poate intelege ca randunica de casa recurge si la acest tip de hrana.
  Alte surse spun lucrurile mai direct. Nu gasesc acum un citat, dar se spunea ca nu numai ca randunicile mananca albine, dar
acestea constituie si hrana a puilor. De asemenea in perioada de formare a corpului gras, premergatoare migrarii, se vede
insistenta cu care randunelele frecventeaza zona stupinelor.
  S-au monitorizat perechi de randunici in perioada cresterii puilor. Ambii parinti hranesc pe rand toti puii, regurgitand un
bol alimentar care contine pana la 20 de insecte, direct in gatlejul puilor. Daca hrana cade in cuib, puii nu sunt capabili
sa o ia. Pe durata unei zile pot sa aiba loc pana la 400 de astfel de hraniri a puilor. Nu am gasit date despre aceasta
randunica, dar despre lastunul de casa (care este putin mai mic decat randunica de casa) se aprecia ca pe parcursul a 30 de
zile de crestere a puilor, parintii le aduc acestora cam 1 kg de insecte. La acestea se adauga hrana parintilor.
  Ca raza de zbor de vanatoare, pentru randunica de casa se da cca 1 km in jurul cuibului.
  Personal am constata o constanta crestere a populatiei de randunici in zona stupinei (stationare), sigur favorizata de
abundenta de hrana si poate de o specializare a acestora pentru 'oferta locala'. Cum a spus un coleg, prezenta mare a
randunelelor este un risc in special pentru matcile care ies la zborurile de imperechere, cu amendamentul ca zborurile de imperechere au loc pe vreme frumoasa , cand este o mai mare abundenta de insecte in aer, si deci mai mic pericolul pentru
matci de a fi vanate.   

[stefan1]

   Lastunul de Casa (Delichon Urbicum)
Are urmatoarele denumiri in diferite limbi:
  Common House Martin (in engleza)
  Hirondelle de Fenêtre (fr)
  Avión Común (spa)
  Balestruccio (it)
  Mehlschwalbe (germana)
  Molnárfecske (magyara)
  Gorodskaia Lastocika (rusa)
  Numele stiintific "delichon" este o anagramare a numelui grecesc
(chelidon). Acesta inseamna randunica. In engleza "swallow", numele
generic al randunicii desemneaza modul ei de a se hrani, inghitind
prada nemaruntita.Al doilea nume, "urbicum", pana in 2004 "urbica",
vine din latina, insemnand "a orasului", datorita preferintei ei pentru
asezarile umane.

  Se considera ca sunt 3 subspecii:
  - Delichon urbicum lagopodum (Pallas, 1811) ; (estic)
  - Delichon urbicum merdionale (Hartert, 1910) ;(sudic, insa este contestat mai recent ca apartinand acestei specii)
  -Delichon urbicum urbicum (Linnaeus, 1758).  (vestic)
 
 
Inainte in aceeasi specie se considerau si doua specii de randunici
din Asia Centrala si Estica sau din Nepal, cu care se aseamana ca
aspect dar se pare ca se deosebesc genetic.

Raspandire
Dupa cum se vede si din harta, Lastunul de casa se intalneste in
Europa, Asia si nordul Africii, cu migratie la sud de  Sahara sau sau
in S-E-ul Asiei. Spre deosebire de randunica de casa, nu se gaseste si
in America. Ca multe pasari migratoare pe rute lungi, se pot intalni si
in zone nerezidentiale, ca Alaska, Groenlanda, Islanda, dar si Azore
sau Bermude.

   

[stefan1]

 Lastunul de casa revine de regula la cuiburi cu cca 10 zile mai
tarziu decat Randunica comuna, cu care imparte aproximativ acelasi
areal de cuibarire.In zonele nordice ajunge la cuiburi chiar cu peste o
luna mai tarziu decat in sudul Europei. Cuibareste si in zone mai inalte, in Tibet pana la 4600m, dar si in Europa ajunge la 2450 m
altitudine in Alpii Austriei si chiar la 2600 m in Spania. In zonele de
migratie Lastunul este mai putin vizibil decat Randunica de casa, poate
pentru ca vaneaza mai la inaltime si ca schimba mai des zona. Uneori
ocupa zone de munte, ca in Thailanda si uneori chiar scot un rand de
pui acolo.
  Se considera o pasare fidela a locului de cuibarire, totusi cifrele
nu sunt foarte inalte. Un studiu in Germania a aratat ca din 4700 de
pasari marcate, s-au intors in zona 450. Diferentele sunt si din cauza
unei mari mortalitati in timpul migratiei. Aceiesi cercetatori au
aratat ca masculii s-au stabilit in al doilea an in medie la 1,5 km
distanta de cuibul originar, fata de 3,2 km in medie la femele. Din 165
femele urmarite doar una a cuibarit al doilea an exact in cuibul din
anul precedent,iar 7 in aceeasi casa. Si aici masculii au fost mai
fideli locului, din 279 s-au intors 8 chiar la acelasi cuib iar 54 la
aceeasi casa.
  Aspectul lastunului de casa este asemanator cu al randunicii de casa,
totusi are elemente clar distinctive. Este o pasare chiar putin mai
mica decat o randunica de casa, cu lungimea de 12-17 cm, cu anvergura
aripilor de 20-33 cm si greutatea de 18-19g. Fata de randunica de casa
se deosebeste prin faptul ca are penajul doar alb-negru, fara
rosul-castaniu pe care randunica il are pe barbie si frunte, fara
guler, fara pete albe pe penajul cozii. Culoarea alba este mai extinsa
la lastun inclusiv pe spate la baza cozii. Coada este mai scurta si mai
putin bifurcata. Culoarea de pe abdomen este alba curat, de fapt in
germana se numeste Mehlschwalbe (Mehl=faina), fata de randunica de casa
care se numeste Rauchschwalbe (Rauch=fum).Pe picioare are pene si puf
alb.
 


Si zborul si cantecul sunt altfel decat ale randunicii de casa. De
asemenea locul si felul cum isi face cuibul este diferit de al
randunicii de casa. El face cuibul in exteriorul cladirilor, la
stresini sau alte locuri pe peretii exteriori ai cladirilor, de obicei
pe cei de piatra sau caramida si mai rar pe lemn. O caracteristica este
intrarea foarte mica in cuib, fata de randunica de casa care nu lipeste
partea superioara a cuibului de tavan.
 
  Se observa penajul alb chiar si pe spate inspre coada.
Scandura de sub cuib este un mijloc de a impiedica imprastierea
dejectiilor de la pui la sol, daca cuibul este amplasat in locuri circulate.

 

Se observa deschiderea mica a cuibului,neori fac chiar un mic tunel la
intrarea in cuib. Scopul este de a impiedica mecanic alte specii de
pasari, in special vrabiile, sa le ocupe cuiburile. Un cuib odata
ocupat nu mai poate fi recuperat si sunt obligate sa construiasca alt
cuib.
  De obicei construiesc grupuri de cuiburi, de regula sub 10 cuiburi
apropiate sau chiar lipite, dar sunt locuri unde sunt mentionate mii de
cuiburi apropiate.
  Sunt pasari galagioase, masculii canta mai mult, de multe ori din
cuib, uneori chiar noaptea dau semnale, nu se stie din ce cauza, de la
cateva secunde pana la 3-4 minute. Intensitatea cantecului lor nu este
mare, iar fata de randunica de casa cantecul lor este mai putin variat.

[oroles]

Invii si eu forumul acesta. In zilele urmatoare sper sa mi se imperecheze niste matci. Am zis "sper" deoarece vad cam multe randunici care isi fac veacul deasupra stupilor mei. Sunt ele pericol pentru stupari sau foarte rar se intampla ca matca sa ajunga in ciocul acestor pasari?
Exista vreo solutie pentru a le alunga?

[marian sima]

Randunicile mananca albine,la mine in timpul cand iese puietul la zbor i-si fac aparitia randunicile si da iama in albine.

De cativa ani sau invatat si pasaricile la albine,astea sant mai nesimtite asteapta albina incarcata sa aterizeze pe scandurica de zbor.

Asa ca duc roi pe alta locatie pentru imperecherea matcilor.