[ JOS ]        

Autor Subiect: cate specii de albine gasim la noi an romania?  (Citit de 2847 ori)

Offline apicultor.md

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 29
cate specii de albine gasim la noi an romania?
« : Iulie 27, 2010, 05:25:29 p.m. »
cate specii de albine exista pe meleagurile noastre?

dragos2006

  • Vizitator
Re: cate specii de albine gasim la noi an romania?
« Răspuns #1 : Iulie 27, 2010, 10:56:51 p.m. »
   melifera este doar una.

  poate ai vrut sa intrebi cate corcituri gasesti !

Offline apicultor.md

  • Newbie
  • *
  • Mesaje postate: 29
Re: cate specii de albine gasim la noi an romania?
« Răspuns #2 : Iulie 27, 2010, 11:40:02 p.m. »
sa stii ca aici mai pus la pamant  :rotfl: :rotfl: :rotfl: :rotfl: cu corciturile....

Offline gheco

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 877
  • Balanesti - jud. Neamt 60 ani
Re: cate specii de albine gasim la noi an romania?
« Răspuns #3 : Iulie 28, 2010, 08:52:34 a.m. »
Pe vechiul server se pastreaza descrierea raselor de albine facuta de stefan1.
Voi copia aici acele descrieri.

Genul APIS este compus din 4 grupe de specii:
   - Apis Mellifera
   - Apis Cerana
   - Apis Dorsata (albina uriasa)  http://en.wikipedia.org/wiki/Apis_dorsata
   - Apis Florea (albina pitica)   http://en.wikipedia.org/wiki/Image:Apis ... a_nest.JPG
Toate sunt albine sociale, alcatuind familii mai mult sau mai putin numeroase.
Se presupune ca originea lor este Asia de S-E.
Prin analiza genetica a ADN-ului mitocondrial, s-a stabilit urmatoarea filogenie:
  - Din trunchiul comun al albinelor arhaice, s-a desprins cam acum 10 mil. de ani Apis Florea
  - Apis Dorsata a aparut acum 9 mil. de ani
Aceste doua grupe de specii cuprind albine mai putin evoluate, care au cuibul constituit dintr-un singur fagur, plasat in loc deschis.
  - Apis Mellifera si Apis Cerana  http://en.wikipedia.org/wiki/Apis_cerana     s-au separat mai recent, fapt dovedit si genetic si prin aspect si comportament. Ele au cuibul alcatuit din mai multi faguri si plasat in cavitati sau scorburi.
Pentru speciile care odata au impartit acelasi teritoriu, se observa un polimorfism de talie, incat ocupau nishe ecologice diferite. Astfel speciile nu intra in competitie, dar exploateaza fiecare resursa a zonei.

  APIS MELLIFERA
Are variabilitati importante. Metoda cea mai utilizata de cercetare a raselor de albine este morfometria (numita si biometrie). Friedrich Ruttner a muncit mult in aceasta directie, punand in evidenta 23-25 subspecii sau rase geografice. Ele se deosebesc nu numai ca arie geografica ci si comportamental.
  Genetica a adus o mai mare siguranta si rigurozitate in studierea raselor si a legaturilor dintre ele, prin studierea ADN-ului.
- ADN-ul mitocondrial (da ereditatea extracromozomica). ADN-ul mitocondrial este alcatuit dintr-o singura molecula circulara, pe care regina o transmite nemodificata tuturor descendentilor. De ex asa se pot deosebi albinele negre din rasa Mellifera Mellifera de albine negre dar din alte rase.
- ADN-ul nuclear. Aici, prin incrucisari, apare o mare varietate. Se studiaza asa-zisele secvente microsatelitare. S-au studiat peste 400 de secvente satelitare. Se procedeaza astfel: Se taie lantul de ADN cu enzime specifice. Se obtin bucati de diferite lungimi. Introduse intr-un gel si puse intr-un camp electric, bucatile de ADN se incarca electric si migreaza, cu viteza cu atat mai mare cu cat sunt mai scurte. Se face astfel o ordonare dupa lungime. Comparand ADN-uri de la indivizi diferiti, cu cat sunt mai indepartati genetic, cu atat aceasta repartizare este mai diferita.
Prin studiul ADN-ului mitocondrial s-au stabilit clar 3 linii de Apis Mellifera.:
- Linia africana (A), cu rasele -INTERMISSA
                                          - ADANSONII
                                          - SCUTELLATA
                                          - CAPENSIS
                                          - MONTICOLA
- Linia nord-mediteraniana (C) - CAUCAZIANA
                                             - LIGUSTICA
                                             - CARNICA
- Linia vest-mediteraniana (M) -A.M.MELLIFERA
                                             -A.M.IBERICA
  Se pare ca au pornit toate rasele din Asia de vest sau centrala si s-au separat astfel: Grupul A a ajuns in Africa, unde s-a separat iar intr-o ramura nordica si alta sudica; Grupa C in Orientul Apropiat si deasupra Mediteranei, totusi in zone mai calde; Grupul M a ocupat zone mai nordice. Aceasta s-a intamplat acum 300000-130000 de ani, deci mult inaintea ultimei glaciatiuni. Cand vremea s-a racit, grupa M si-a gasit refugiul intr-o zona restransa in sudul Frantei si Spania. De aici au reinceput sa se extinda acum 10000 de ani, ocupand singure Europa de Vest, Centrala, de Nord, pana in Rusia si Belarus. Asta e vestita albina neagra, de care s-a discutat mult si pe forumurile romansti, in contradictoriu.
Aria de extindere naturala a albinei melifere se limiteaza cam la estul Afganistanului. De acolo se extinde Apis Cerana. Recent insa (2002) s-a gasit prin China, la 2000 Km est fata de limita estica de extindere, Apis Mellifica Pomonela, inrudita cu rasa caucaziana si anatoliana. Sigur ca acum omul a raspandit albina melifera si in zone pe care nu le ocupa natural.

Ruttner, fara cercetare genetica, a facut o clasare geografica a raselor de albine melifere, putin diferita de cea expusa mai sus. Pe scurt el a stabilit 4 linii de albine melifere, grupa C fiind impartita de el in grupa albinelor de est si a celor sud-europene.
Aici        http://www.nordbiene.de/              veti gasi niste harti cu aceasta repartitie zonala a albinei melifere. Ce e interesant in a doua hata, este ca in Romania se aprecia ca era Apis Mellifera Macedonica si nu Carnica. Carnica ocupa o zona restransa si se spune ca aceast a inlocuit aproape total albina neagra doar in ulimii 150-250 de ani, prin interventia stuparilor.

Offline gheco

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 877
  • Balanesti - jud. Neamt 60 ani
Re: cate specii de albine gasim la noi an romania?
« Răspuns #4 : Iulie 28, 2010, 08:54:35 a.m. »
Apis Florea sau albina pitica. http://photo.bees.net/gallery/smallbees/florea_on_honey
Descrisa de Fabricius in 1787. Este raspandita in S-Estul Asiei,din Oman pana in insulele Indoneziene. De prin 1970 a fost introdusa si in sudul Iranului, si acum este semnalata si in Irak si chiar Iordania.
  Se descriu doua specii de albine pitice: APIS FLOREA (AF)si APIS ANDRENIFORMIS (AA), care se aseamana dar au si multe deosebiri, incat mai recent se considera doua specii si nu doua rase.
APIS FLOREA (AF) construieste un singur fagur  cam cat o palma, in aer liber, agatat de un ram sau de o constructie. Acest faguras http://photo.bees.net/gallery/smallbees ... est_mature
are in partea superioara ca o platforma orizontala poate cu rol de protectie dar folosit de albine si pentru dansul caracteristic. O familia poate ajunge la 20000 de indivizi. Albinele au toracele negru, dar pe abdomen au inele cu galben, dand o impresie generala de galben. Matca are abdomenul oranj-galben. Sunt excelente polenizatoare. Pot aduna pana la 1 kg de miere. Au o migratie sezoniera, functie de anotimp, parasind cuiburile si revenind la ele anul viitor.  Dimensiunile fagurelui cam de 12x17 cm, cu cca 1190 celule/dm2in nordul Indiei, fata de 1560 celule/dm2 in sud. Cam 80-90% din albine sunt ocupate cu paza si ingrijirea cuibului. Albinele asigura un strat de protectie cu propriul corp in zona puietului, acesta fiind mai compact pe ploaie sau in diminetile mai reci.
Produsele AF se pot gasi sezonier in pietele locale. Se consuma si mierea cat si pastura si larvele sau pupele. Numai in Tailanda cam 10000 de familii de AF  sunt distruse de vanatorii de albine.
Nu stiu daca albina pitica japoneza este din aceasta specie. De ea stiam ca poate produce pana la 4 kg de miere/an, dar mult mai scumpa decat de la albina obisnuita, avand un gust caracteristic, cautat de japonezi.

  APIS ANDRENIFORMIS  http://photo.bees.net/gallery/smallbees ... s_onfinger   a fost identificata de Smith(1858). Ocupa cam acelasi areal cu AF, poate cu centrul mai spre Idonezia. O sa le prezint comparativ cu AF.
Sunt cele mai mici albine din familia APIS, cam cu 15% mai mici decat AF. Au trompa de 2,8 mm, cu 15% mai scurta ca la AF. Si fagurasul construit este cam cu 30% mai mic. Spre deosebire de AF care se intalneste si in zone citadine, AA prefera zone impadurite, mai izolate. Construieste fagurasul legat de un ram, camuflat in tufisuri. Se si numeste Albina de tufis. Cuibul e plasat la o inaltime intre 0,7-9 m de la sol, cu o medie de 2,69 m, fata de AF care isi plaseaza cuiburile la 1-15 m inaltime, dar cu media 2,22 m. Matcile la AA sunt cu abdomenul negru, clar distinct fata de AF. Si trantorii sunt negrii, fata de ai AF care au abdomenul gri.
Desi traiesc in aceleasi zone, nu se incruciseaza. Iesirea la zbor a matcilor de AA este mai devreme, pe cand la AF dupa masa, Singure matcile de AF nu canta, fata de celelalte rase  de APIS. La AA exista si un dans al trantorilor. Un alt obicei al AA este de a parazita sau a se aseza peste o alta familie, in cazul in care dintr-un motiv si-a pierdut matca. Si ele au o migratie sezoniera. La aceasta parasire, unele albine iau si o parte din ceara fagurelui parasit ce nu se intalneste la AF. De asemenea la o amenintare, AA are un corp restrans de albine care ataca intrusii la o distanta de 1-2 m de cuib, iar albinele familiei executa o vibratie continua pe fagur, ceea ce AF nu fac. Ele au o importanta economica mai scazuta decat AF si sunt mai amenintate decat acestea, in special prin distrugerea mediului lor natural.
  AF si cu atat mai mult AA nu au o intepatura periculoasa. Acul ramane la locul intepaturii dar nu are puterea de a strapunge pielea umana.
Ambele au un parazit mai mic decat Varroa Destructor, numit Euvarroa, distinct la AF fata de AA.

Offline gheco

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 877
  • Balanesti - jud. Neamt 60 ani
Re: cate specii de albine gasim la noi an romania?
« Răspuns #5 : Iulie 28, 2010, 08:55:33 a.m. »
APIS DORSATA sau Albina Uriasa (Fabricius 1793)

  http://photo.bees.net/gallery/giantbees?&page=2

http://photo.bees.net/gallery/dorsata/dorsata_mite

Specia cuprinde mai multe subspecii, raspandita in mai multe tari din Asia de S-E sau in zona Himalaiana.
   -Apis DORSATA DORSATA (India)
   -A.D. BINGHAMI (Indonezia, Malayezia)
   -A.D. BREVILIGULA (Filipine)
   -A.D.LABORIOSA (Nepal, Myanmar,Laos,China etc.)

APIS DORSATA DORSATA, sau mai simplu A.Dorsata, este a doua ca marime (dupa A.D.Laboriosa) dintre cele 8 feluri de albine care aduna miere, din Asia.
Albinele au o culoare galbena sau portocalie cu dungi negre pe abdomen. Matcile sunt negre. In Nepal ocupa zonele mai joase, intre 190-1200m si se numeste si albina uriasa tropicala. Construieste un singur fagur de 1-1,6m latime si 0,8-1,5 m lungime, agatat de o ramura groasa si inalta (10-25 m inaltime), stanci abrupte sau chiar cladiri. Nu suporta locuri inchise pt cuib si nu se pot domestici. Tin in zona puietului o temp de 30-33 grade, pe care o pastreaza prin unul sau ai multe straturi de albine care acopera puietul in special in vremea mai rece sau cu precipitatii. Un singur cuib poate contine pana la 20 kg de miere, pastura, puiet si albine. Albina pitica si albina uriasa nu folosesc propolisul, desi am citit ca albina pitica ar folosi, totusi, propolisul pentru niste benzi pe ramurile spre cuib, cu rol de protectie contra furnicilor. E o specie rezistenta la frig, ploaie sau seceta, dar cu foarte mari cerinte de hrana.
Albinele au 18-20mm lungime, fata de 12-14 mm cat are Apis Mellifera. Regina are 23 mm lungime si e neagra iar trantorii au cam 15-17 mm , deci nu prea mari fata de albine. Celulele de albine ar avea doar 5,4 mm diametrul dar sunt mai lungi ca la albina comuna.
Aproape ca la A. Florea, si la A. Dorsata cam 3/4 din albine sunt ocupate cu paza cuibuli si ingrijirea lui.
Foarte interesant este comportamentul lor migrator. Au in an doua perioade de maxim de puiet, o resedinta in zona joasa si mai calda folosita intre decembrie si martie si alta de vara, in locuri mai inalte, timp de 7 luni. Intre ele sunt doua periade de pana la 3 saptamani de migrare. Acest fenomen se produce astfel: Pt nordul Indiei, cand incepe sezonul musonic, albinele parasesc sincronizat (toate familiile dintr-un arbore de albine) cuiburile, dupa ce se incarca cu cate rezerve de hrana pot duce. Arborii de albine  sunt arborii in care A.D. isi stabilesc an de an cuiburile, 10-20 de cuiburi in acelasi arbore. Este o mare enigma de ce albinele aleg un copac identic cu toti cei din jur si doar in el isi inghesuiesc toate cuiburile, ceilalti ramanind goli. Mai curios ca in fiecare an se alege acelasi copac, desi nu exista albine care sa traiasca atat cat sa cunoasca locul din anul precedent. Migrarea consta din zile de calatorie urmate de alte zile de popas si poate dura pana la 3 saptamani. Dupa o zi de zbor, cand familia face cam 10 km, albinele isi aleg un loc de popas unde va sta cel putin o zi. Aici nu construiesc fagur, stau in ciorchine si in ziua urmatoare cauta sa isi refaca rezervele de hrana. O albina plecata la cules poate sa viziteze pana la 5000 de flori si sa stranga pana la 20 g/zi de miere, pe care o aduce coloniei. Daca culesul este bun si se acumuleaza cantitatea de hrana necesara, in dimineata urmatoare colonia pleaca mai departe, daca nu mai asteapta 1-2 zile. Este foarte interesanta inclinatia coloniei de a-si stabili locul de popas in apropierea asezarilor umane. Aceasta e foarte periculos, de multe ori pot fi atacati sau chiar omorati oameni. Totdeauna colonia isi trimite cercetase in fata, astfel incat dimineata cand pleaca, colonia stie deja locul unde va poposi seara. Pentru ca in timpul drumului nu au puiet, populatia coloniei scade permanent in timpul migrarii. La destinatia finala, familiile ocupa exact locurile ocupate de zeci de ani fara ca vre-o albina sa-l fi cunoscut inainte, cu exceptia, poate, a matcii. Chiar daca regina nu a fost schimbata, ea tot nu stabilea drumul, caci nu participa in grupul de cercetase, care conduc colonia pe tot parcursul. Cuiburile vechi nu mai sunt gasite, fiind distruse de pradatori (pasari, maimute, sau oameni care iau ceara). Daca resursele melifere ale zonei sunt suficiente, uneori intr-un copac se concentreaza si peste 100 de familii. Curand va fi crescut noul fagur si incepe cresterea puietului. La sfarsitul lui martie familiile parasesc iar cuiburile si pornesc drumul invers. Perioada aceasta de ,iarna' pote produce pierderi coloniilor mai cu seama din cauza chimicalelor din agricultura (culeg in special din culturile de mustar negru, a caror polenizare depind de acestea).
Zborul de imperechere al matcii are loc, curios, spre sara, la asfintitul soarelui.
De fapt aceasta albina poate zbura si in timpul npotii, daca noaptea este mai luminoasa.
Foarte interesant este comportamentul de aparare al A. Dorsata. Au un comportament defensiv foarte dezvoltat, ataca uneori orice fiinta pe o distanta pana la 100 m departare de cuib. Si albinele de pe fagur au un comportament caracteristic. Albinele din stratul superior se inlantuie, ridica vertical abdomenul, si executa miscari sincronizate, un fel de 'val mexican' ca la fotbal. Au si un bazait si tremur de aripi, totul pentru a intimida intrusul. Acul e cam de 3mm lungime.
Dusmani
In afara de om nu are dusmani intre mamifere, datorita comportamentului lor agresiv. Maimutele mai consuma resturi de miere, pastura, ceara sau puiet, dar numai daca albinele au parasit cuibul, fie in migratia sezoniera, fie in conditii deosebite. Albinele sunt f sensibile la fum si parasesc atunci familiile. In sezonul secetos sunt frecvente unele incendii si albinele pot parasi fagurii. Dintre insecte sunt unele vespe, furnici sau molii care le pot provoca pagube. Dintre pasari ar fi pasarea barba-albastra, care mananca astfe albine: zboara aproape de cuib, incat provoaca aparatoarele care o inteapa. Are insa un penaj in care se prind abinele. Zboara apoi mai departe, prinde fiecare albina si o mananca dupa ce-i inlatura acul.De asemenea din cuiburile parasite mananca resturile de fagur sau puiet.
O alta pasare care se gaseste si in Europa este Vesparul, ca un soim care se hraneste si la noi cu larvele vespei de pamant dar si cu albine si vespe mature. Aceasta se pare ca ataca frontal si cuiburile atacate. Se pare ca penele lui contin o substanta care respinge albinele.
Desi este agresiva si poate fi periculoasa, A.Dorsata este cautata de vanatorii de albine penru mierea, pastura si puietul lor, care se pot gasi sezonier si in piete. In Tailanda, de ex, vanatoii de albine vaneaza uneori noaptea, cand sunt mai putin atacati. Obisnuiesc sa distruga doar 3/4 din cuiburile dintr-un copac al albinelor, sa permita refacerea. Folosesc fumul din diferite plante pt protectie si alungarea albinelor.
Si A.Dorsata are paraziti si anume doi acarieni: Tropilaelaps Clarea si T.Koenigerum, care produc o boala putin cunoscuta in Europa. Daca ultima paraziteaza doar A Dorsata si A D Laboriosa, T Clarea poate parazita toate tipurile de albine melifere si ar trebui un cordon sanitar.
In unele zone din India aceasta albina este venerata, mierea este consumata ritual iar copacii de albine sunt tinuti secret fata de straini.

Offline gheco

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 877
  • Balanesti - jud. Neamt 60 ani
Re: cate specii de albine gasim la noi an romania?
« Răspuns #6 : Iulie 28, 2010, 08:58:43 a.m. »
cate specii de albine exista pe meleagurile noastre?

Daca dai cautare pe google "rase albine romania" se gasesc suficiente informatii.

Offline gheco

  • Full Member
  • ****
  • Mesaje postate: 877
  • Balanesti - jud. Neamt 60 ani
Re: cate specii de albine gasim la noi an romania?
« Răspuns #7 : Iulie 28, 2010, 10:54:39 a.m. »
S-a remediat. Multumim Romikele.

 

[ SUS ]