Masuri morfometrice pentru stabilirea rasei de albine

[stefan1]

Masuri morfometrice
Rasele de albine melifere nu sunt foarte usor de stabilit doar dupa aspectul exterior. Trebuiesc masuratori mai fine pentru a determina apartenenta la o rasa sau gradul de hibridare. Cele mai precise sunt analizele genetice, care insa nu se pot face decat de personal specializat. Mai putin precise dar cu rezultate multumitoare sunt analizele morfometrice, care se pot face mai usor si cu un microscop nu foarte performant. Sunt insa necesare date exacte despre limitele in care se incadreaza diversele masuri morfometrice la diferite rase de albine. De aceea am spus ca la Apis Mellifera Carpatica ar trebui prezentata cu niste valori mai stranse ale acestor parametrii.
  Definitorii pentru stabilirea apartenentei la o rasa ar fi 5 indici morfometrici, dar mai sunt multi altii.
- indicele cubital
- transgresiunea discoidala
- tomentum
- pilozitatea
- culoarea

[stefan1]

INDICELE CUBITAL
Configuratia aripei da multe date despre rasa unei albine. Se foloseste  aripa anterioara (mare), de la albine lucratoare. Desenul format de nervurile aripei este caracteristic pentru diferite rase si se pot analiza la microscop.
In desenul de mai jos sunt marcate segmentele A si B determunate pe aripa de intersectia unor nervuri din celula lll cubitala.
Indicele cubital este raportul A/B
Am vazut ca uneori acest indice se da procentual, probabil indica catla suta din segmentul A reprezinta segmentul B.
Poza am luat-o de la un site care analiza albina neagra Apis Mellifera Mellifera.
Dau aici si valorile in care trebuie sa se incadreze indicele cubital pentru ca albina analizata sa se considere de rasa neagra. Media indicelui cubital pentru A. Mellifera Mellifera (AMM) este 1,75. Se admit variatiiale acestui indice, astfel incat daca media pe o colonie nu este superioara la 1,90, se considera ca aceasta aprtine rasei AMM. Pentru o albina individuala limita superioara a indicelui cubital este 2,1. Daca o albina are un indice cubital mai mare de 2,1, se considera ca poate fi un hibrid (se coroboreaza cu alte masuratori).

[stefan1]

TRANSGRESIUNEA DISCOIDALA
Este un indice determinat tot la o aripa, dupa cum se vede in desen.
In coltul din dreapta-jos al celulei discoidale este macat on desen punctul discoidal. O perpendiculara coborata cum se vede in desen poate sa treaca prin punctul discoidal sau spre varful sau baza aripii fata de acest punct. Daca acest punct se afla la dreapta perpendicularei, deci spre varful aripii, transgresiunea se considera pozitiva. Daca punctul discoidal se afla spre baza aripei fata de perpendiculara, transgresiunea se considera negativa. Transgresiunea este zero daca punctul discoidal este pe perpendiculara.
  Albina neagra este singura rasa la care transgresiunea discoidala este negativa sau nula.
  In desen este o transgresiune discoidala nula. O albina care prezinta o transgresione pozitiva este un metis, chiar daca este dintr-o familie de AMM (Apis Mellifera Mellifera).

[stefan1]

Uneori se foliseste unghiul de transgresiune discoidala. Acesta e format de perpendiculara dusa dupa cum am explicat si o alta linie care uneste piciorul perpendicularei cu punctul discoidal. Si acest unghi poate fi pozitiv, zero sau negativ (ca in desen). Rasa neagra are unghiul de transgresiune discoidala negativ sau zero. Oricare alt unghi indica o metisare sau alta rasa.

[stefan1]

TOMENTUM
  Tergitele au benzi paroase si fara par in diferite proportii in functie de rasa. Aceasta proportie a benzilor paroase (si culoarea lor) si a benzilor fara par de pe tergitele 3, 4 si 5, alcatuesc tomentumul.
  Albina lucratoare si matca au 6 tergite (inele) abdominale, numerotate incepand dinspre torace spre coada. Trantorii au 7 tergite.
  In desenul de mai jos se dau situatiile posibile ale tomentumului. Se ia in analiza tergita 4 comparandu-se banda cu par si cea fara par. Observatia e bine sa se faca mai degraba spre lateralele abdomenului, unde banda paroasa este ceva mai lata. Se pot intalni 3 situatii:
-  banda paroasa si cea glabra (fara par) sunt egale, notata cu T2
- banda larga - T3
- banda paroasa mai ingusta decat cea glabra - T1
  Rasa neagra are cea mai ingusta banda paroasa. Circa 70% din probe la albina neagra se incadreaza in T2 si restul in T1. Daca sunt probe incadrate in T3, acestea indica alta rasa sau metisare.

[stefan1]

CULOAREA
In cazul albinei negre se cerceteaza exclusiv culoarea tergitei 2 de la lucratoare.
Ca in figura, se pot gasi 4 situatii. In cazul C1 tergita este integral neagra sau negru-maro. In a doua situatie, C!', apare pe laterale un punct colorat in galben,  portocaliu sau maro ca pielea. In situatia C2, petele de culoare mai deschise ajung la 1-2 mm. Ultimul caz, C3, este cel in care petele de culoare mai deschisa se extind si se unesc, facand un inel pe tergita.
La rasa neagra 80% dintre albune se incadreaza in grupa C2 iar restul in C! sau C1'. Daca avem exemplare care au o banda deschisa continua pe tergita 2, aceasta este o dovada de hibridare.

[stefan1]

PILOZITATEA
Corpul albinei este acoperit cu perisori mai lungi sau mai scurti, dupa rasa. Se disting 3 situatii: albine cu par scurt, mediu sau lung (vezi desenul). Comparatia se face cu latimea tarsului de la piciorul posterior) ca in figura. Par de lungime medie P2 se considera cel comparabil cu acea latime a tarsului. P1 sunt albinele cu par mai scurt si P3 cele cu par mai lung. SE MASOARA DOAR PARUL DE PE TERGITA 5 (PENULTIMA DIN COADA).
Albina neagra are cea mai mare pilozirate dintre albinele europene. Nu se admite nici o albina sa fie incadrata in P1, cam 70% sunt in P2.
Nu stiu de ce vad ca reda poza pe fond negru, incat nu se mai disting toate elementele. Poate ma ajuta cineva.

[stefan1]

Poate acuma merge