varroa

Creat de stefan1, Ianuarie 06, 2010, 01:48:17 AM

« precedentul - următorul »

stefan1

Varroa
S-a mai discutat despre acest parazit. Am gasit niste lucruri mai amanuntite despre el, din care o sa prezint si aici, ca intelegandu-i mai bine evolutia, putem actiona mai eficient impotriva lui.
Ciclul de inmultire a parazitului  incepe cu intrarea femelei de varroa in celula de puiet. Este important sa stim momentul acestei intrari. In general, intr-o celula de albine varroa intra cand larva are peste 100mg, adica cu cca 15 ore inainte de capacire. La larvele de trantori patrunderea femelei se produce cand larva are peste 200mg, adica cu max 45 de ore inainte de capacire.
Cercetari cu celule artificiale transparente in lumina infrarosie au permis descrierea exacta a procesului de intrare in celula. Femela de varroa se cufunda in hrana pentru larva si ramane acolo nemiscata pana cand celula este capacita. Esteri ai acizilor grasi (palmitatul de metil) emisi in mod natural de larve in scop de a determina albinele sa inceapa capacirea, s-au dovedit a fi foarte atractivi pentru varroa. Totusi problema este controversata, alti cercetatori considerand alte substanteraspunzatoare de atragerea parazitului.
Femela de varroa de pe o albina simte aceste substante si coboara de pe albina-vehicu de obicei pe capacul unei celule vecine. Intra apoi in celula, se plimba putin pe larva, aluneca apoi intre peretele celulei si larva, spre fundul celulei. Procesul dureaza cam 65 secunde.
Imediat dupa capacire si pe durata a 36 de ore, larva de albina se alimenteaza si incepe apoi sa teasa cocon. Cand larva incepe sa se hraneasca, este semnalul pentru parazit care paraseste faza stationara, se ridica pe larva si se alimenteaza prima data. Cat larva tese coconul, varroa se misca repede pe larva pentru a evita sa fie strivita de peretele celulei. In acelasi timp se hraneste si defeca.
Dupa ce isi tese coconul, larva trece intr-o faza prenimfala, in care parazitul produce o acumulare de fecale. Fecalele sunt depuse in acelasi loc, de mare importanta, ca acolo defeca intotdeauna si acolo depune si ouale (sa il numim punctul F). In miscarile pupei, parazitul este indepartat de aceasta zona, dar cauta mereu sa se intoarca in zona punctului F.
Dupa ce se hraneste o perioada din larva, varroa depune primul ou, dupa cca 70 de ore de la capacire. Acesta este un ou din care iese un mascul. Am gasit surse in care se spunea ca din primul ou iese o femela si din al doilea mascul, dar mai multe surse spun ca masculul iese din primul ou. Cand depune oul, femela sta un minut nemiscata, cu picioarele din fata prinse de perete. Preia apoi oul cu primele doua perechi de picioare si il fixeaza de perete, stand asa cca 10 minute. Asta e necesar ca oul sa se fixeze in pozitie corecta, incat parazitul care va iesi sa se poata prinde cu picioarele de perete imediat dupa eclozionare. Femela poate depune astfel max 6 oua, la intervale de cate 30 de ore.
La cateva ore dupa depunere, in ou apare o larva, apoi protonimfa, apoi deutonimfa si in sfarsit adultul. Mascului are o culoare maro mai deschis iar femelele, dupa 24 de ore de la eclozionare au culoarea maro mai inchis. In faza de deutonimfa masculul are o forma mai ascutita si o culoare putin verzuie, fata de femele care au culoarea alba si sunt  de forma eliptica, la fel ca femela adulta.
Dezvoltarea completa de la ou la adult dureaza la femele 130 de ore (deci 5,5 zile) si 150 de ore la mascul. In special faza de deutonimfa mortalitatea este deosebit de mare. In medie doar 1,45 femele ajung in faza matura.
  Cand celula e invadata de o singura femela, in celula va  fi un singur mascul si imperecherea va fi intre frate si surori.
  Imperecherea are loc in celula si intotdeauna in apropierea punctului F, care se vede inca o data ca este un loc important pentru varroa.
  Pot avea loc pana la 9 imperecheri cu prima femela. Actul imperecherii consta in transferul spermei cu ajutorul picioarelor, de la mascul la femela.  Indata ce se maturizeaza a doua femela, prima e parasita si se repeta imperecherea cu a doua apoi cu urmatoarea, pana cand eclozioneaza albina. Repet, varroa se poate imperechea numai in celula in care s-a nascut, deoarece apoi o parte a aparatului sau genital  se distruge si orice imperechere este imposibila, femela ramanand stearpa pentru totdeauna. Daca masculul moare inainte de maturare, toate femelele raman sterile. Se spune ca asta se intampla la 10-46% din celulele infestate.
  In momentul cand noua albina eclozioneaza, o parte a paduchilor raman in celula. Fiicele imature si masculul care nu are aparatul bucal sa se hraneasca pe o albina, vor muri in curand. Fiicele fecundate vor iesi, vor parazita o albina si pot sa continue ciclul.
  Noii varroa au preferinta neta pentru albinele care ingrijesc puietul. Altele insa paraziteaza albinele culegatoare sau trantorii si se pot raspandi la alte colonii.
  Numarul de cicluri de reproducere depind de clima si de larvele parazitate (de albina sau de trantori). Experimental o femela a putut realiza 7 cicluri, obtinand 35 descendenti potentiali. In realitate se zice ca doar 30% din femele pot sa finalizeze primul ciclu, 21% un al doilea ciclu si doar 14% si un al treilea ciclu.
  s-au facut modele de infestare a unei familii, plecand de la 10 paraziti. S-a ajuns dupa 5 ani la o populatie de varroa de 15000 indivizi. Aceasta insa la o clima rece, unde regina depune oua doar 6 luni din an. In tarile calde parazitul se inmulteste mai repede avand mai multe cicluri pe an. Perioada de stagnare a pontei reginei duce la un declin al parazitului si prin moartea de toamna pana primavara a unui procent dintre femele. In plus in tarile calde, bolile asociate varroozei sunt mai agresive, incat la 6-8000 paraziti/colonie duce la moartea acesteia. In tarile nordice rezistenta la parazit este mai mare, 20000 de paraziti in Germania sau chiar 42000 in Marea Britanie pot fi tolerati intr-o colonie.
In poza este prezentata o femela de varroa iar in dreapta-jos masculul, care este mult mai mic. O femela cantareste cca 0,45 mg.
Notatiile sunt in spaniola, dar cred ca se intelege.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

orbanstefan64

anul trecut am facut un tratament la sfirsitul lui aprilie cu varachet forte dupa salcim mitac  dupa tei varachet dupa finete nimic iar intoamna trei tratamente la 7 zile cu klartan (mavrik)

orbanstefan64


stefan1

Eu obisnuiesc sa fac doar un singur tratament toamna cand nu mai este puiet. Doar in cazuri speciale fac in timpul anului alte tratamente. Am fagur crescator si mai recoltez puiet de trantori capacit, la care observ si infestarea. De asemenea in vara la stupii fara puiet mai fac tratament. Am si avantajul ca nu fac pastoral. Cu Mavrik nu am facut niciodata tratament, dar am inteles ca se comporta ca si Klartanul. Parerea mea este ca un tratament complet este cu trei administrari cat este puiet in cuib. Dar sigur ca si o singura administrare mai reduce din populatia de paduchi si impiedica sa se ajungala densitatea care devine periculoasa pentru familie.
  O problema importanta este cresterea rezistentei parazitului la medicamentele de tratament. Aceasta rezistenta cred ca se dobandeste cu atat mai repede cu cat mai dese se fac tratamentele.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

orbanstefan64

da aveti dreptate dar daca nu faci tot mereu cu aceeasi substante pericolul scade tratament cit posibil in lipsa puietului ma refer toamna iar vara la roi naturali prima  sau a doua zi clar ca nu au puiet eu inca folosesc rame claditoare tot pe stationar sint dar am multi care vin si tranziteaza o saptamina doua prin imprejurimi

ioanardelean55

cu tratamentul natural no sa se obisnuiasca niciodata distinsul parazit ,,,,RAMA CLADITOARE,,,,o folosesc cu succes si o recomand cu sinceritate ,.

bucovineanu

Trebuie acordata o mare atentie acestei probleme. Rama claditoare mai diminueaza numarul parazitilor, dar nu este suficienta. Nu trebuie facute abuzuri, dar obligatoriu  trebuie facute tratamente. Daca nu facem corect tratamentele e posibil ca familiile sa nu moara, dar productia va fi mult diminuta. Poate sunt lucruri prea generale, care au fost mereu repetate, dar trebuie tinut cont de ele. Acest parazit produce mai multe pagube decat toate celelalte boli la un loc.

ioanardelean55

Citat din: orbanstefan64da aveti dreptate dar daca nu faci tot mereu cu aceeasi substante pericolul scade tratament cit posibil in lipsa puietului ma refer toamna iar vara la roi naturali prima  sau a doua zi clar ca nu au puiet eu inca folosesc rame claditoare tot pe stationar sint dar am multi care vin si tranziteaza o saptamina doua prin imprejurimi
Raspindirea varroozei se face in trei feluri.
1.prin ratacirea albinelor dintr-un stup in altul.
2.prin trintori.
3.prin contactul dintre albine in timpul culesului .

D006

Multe insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.

ioanardelean55

Citat din: AndreiRNMulte insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.
Explicati-ne putin despre matcile anti-varroa.
MULTUMESC

D006

Este o caracteristica genetica care a aparut la albinele rusesti fiind expuse mai mult la varroa chinezeasca.
Aceste gene in plus au fost identificate si transmise la alte speci de albine rezultand in famili care arunca din stup acest intrus.
Intr-un stup infectat masiv de varroa sa scos matca si a fost inlocuita cu una cu aceste gene. La o inspectie dupa 2 luni infestatia disparuse.

stefan1

  Sa dau cateva date generale despre Varroa:
  Sunt mai multe tipuri de varroa:
- Varroa Jacobsoni - paraziteaza Apis Cerana
- Varroa Destructor - paraziteaza si Apis Mellifera
- Varroa Rindereri - paraziteaza Apis Koschevnikovi

   Varroa Destructor prezinta 6 haplotipuri, care infesteaza Apis Cerana din intreaga Asie. Femela de V. Destructor este maio mare si mai putin sferica decat V. Jacobsoni.
  Haplotipul din Sud-Koreea este cel care infesteaza si A. Mellifera din Europa, Orientul Mijlociu, Africa si Americi. Haplotipul Thai-Japonez, gasit pe A. Cerana din Thailanda si Japonia, paraziteaza si A. M. din aceste tari dar si din America. Alte 3 haplotipuri de V. Destructor din Filipine nu au inca o taxonomie certa.
  Faptul ca parazitul albinei melifere s-a numit o vreme Varroa Jacobsoni este o greseala de clasificare, desi diferentele de aspect dintre speciile de Varroa nu sunt prea mari. S-a constatat insa ca Varroa Jacobsoni, cel studiat si descris de Jacobson, nu paraziteaza decat Apis Cerana. De fapt el paraziteaza doar celulele de trantori de Apis Cerana. S-a constatat ca specia de Varroa care paraziteaza Apis Mellifera se aseamana cu alta specie de Varroa, anume Varroa Destructor, intalnit pe Apis Cerana din Koreea, numit Varroa Destructor, asa ca s-a corectat greseala de clasificare.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

antiopa din ardeal

   In legatura cu tratamentele antivarroa cred ca sunt inca foarte multe de spus, mi se pare ca acest subiect nu a fost dezbatut indeajuns cel putin pe forumurile in limba romana, oare nu ar fi de interes dezvoltarea acestui subiect ?

gheco

Citat din: AndreiRN din Ianuarie 24, 2010, 09:13:03 PM
Multe insecticide in stup nu pot face bine la albine.
Vad ca ff putini folosesc metodele naturale.
1. Fundul de plasa.
2. Zahar pudra.
3. Scoaterea celulelor de trantor capacit.
4. Panza cu ulei de nuca de cocos sau un ulei aromat.
5. Matci anti-varroa.

Nu stiu cum se foloseste zaharul pudra si panza cu ulei de nuca de cocos pentru combaterea varroa. Cine stie sa dezvolte.  Fundul de plasa si distrugerea celulelor de trantor sunt eficiente, dar trebuie oricum si tratament cu varachet.
Matci anti-varroa inca nu am auzit sa fie in Romania.
Cu stima
Cu stima.
www.gheco.sunphoto.ro
www.magazine-online.ro/gheco/

D006

Pai varoua cica se prinde cu un fel de ventuze de corpul albinei.
Daca dai din cand in cand peste rame cu zahar pudra albina se "linge" si curata si varroa pica prin plasa in numere considerabil mai mari.
De asemenea sa constatat ca o panza peste rame cu ulei de cocos sau aromat atrage albina si varroa nu se mai poate tine cu ventuzele si pica prin plasa.
Eu nu am facut niciodata vreun tratament anti varroa.
Tom Glenn are +400 de famili si este producator de matci anti-varroa si nu face niciun fel de tratament.
Poate intr-un weekend gasesc timp sa testez si eu stupii si sa notez % de varroa gasit la fiecare.
Acuma nu mai am nici-o cutie goala si am de scos albine dintr-un perete weekendul asta.