Albine rezistente genetic la varroa

Creat de dragos2006, Martie 03, 2010, 09:05:19 PM

« precedentul - următorul »

Obombo

#15
De fapt, nu prea stiu de unde a iesit chestia asta cum ca albinele rezistente la varroa nu ar produce miere la fel ca toate celelalte albine. Multi dintre cei care care cresc albine fara sa le trateze sunt apicultori profesionisti cu sute de stupi, traiesc din asta, vezi John Kefuss sau Stephan Braun.
Cat despre cercetatori, daca e sa-i astemptam pe ei , avem de asteptat mult si bine.
http://www.ars.usda.gov/research/publications/publications.htm?seq_no_115=220907

antiopa din ardeal

Citat din: Obombo din Octombrie 23, 2012, 12:11:39 AM
Scrie, scrie, ca nu radem si oricum nu citeste nimeni pe aici :D
Cred ca selectia de albine resistente (sau tolerante) la varroa ar trebui sa fie un obiectiv prioritar, celelalte caractere sunt relativ usor de selectionat dupa aceea.
Cu riscul de a ma repeta, ii invit sa participe la discutie pe cei care isi amintesc care era situatia cu varroa acum 20-30 de ani. Cate tratamente se faceau si cu ce? In ce perioade? Care era numarul de paraziti pe care-l putea suporta o familie?
Eu pot sa spun ca acum douazeci si ceva de ani, timp de doi trei ani (nu mai stiu exact, pe atunci nu scriam nimic) nu am facut nici un tratament. Cine poate sa mai faca asa ceva in ziua de azi?

  Mie imi ajunge daca cititi dv d-le Obombo. :hi: Si oricum sunt convins ca mai citesc vreo cateva persoane chiar daca nu grozav de multe.
Acum 20-30 de ani habar nu am care era situatia cu varroa. Dar prin anii 70-75 tatal meu care facea pastorala a auzit de un paduche (indian) care venea dinspre Asia cu viteza mare si facea ravagii in stupine. Intr-o primavara in jur de 1975 s-a trezit cu toate familiile moarte si s-a lasat de apicultura.
Scuze, a inceput meciul lui Steaua, o sa revin cum am ocazia.

antiopa din ardeal

 Dar ce doream eu sa spun despre albinele rezistente la varroa nu cred ca are legatura cu ce s-a discutat pana acum. Cred ca si la noi sunt familii care lupta mult mai bine decat majoritatea celorlalte si si-au dezvoltat implicit o rezistenta mai mare. Eu am avut o astfel de familie, intre timp si-a schimbat de vreo 2 ori matca linistit si in continuare observ o rezistenta mai mare la varroa. Asta nu inseamna ca bag chimicale in ea mai putin ca la celelalte. Doar ca tratamentele mele sunt intotdeauna la limita de multe ori ducand la pierderi. Si asta nu din cauza ca vreau sa experimentez sau sa le dezvolt rezistenta ci pur si simplu din neglijenta. De exemplu anul trecut cand trebuia sa fac tratamentul final in lipsa de puiet, m-a mancat in c_r sa merg pe Transalpina. Prietenii m-au atentionat ca infestarea este f mare dar eu am stat linistit la gandul ca o sa fac varachetul dupa o saptamana. Au urmat 3 saptamani de temperaturi intre -3 si -5 grade si nu avea rost sa misc ceva. Rezultatul a fost un dezastru. Cand temperatura a crescut si albinele nu mai erau in ghem am facut tratamentul dar am inchis vreo 20 de urdinisuri. Si multi altii au ramas anemici rau incat in primavara am mai inchis vreo 20.
Si pot sa continui si cu alte exemple dar cred ca ajunge atat. :nebun:
Ce are aceasta familie in plus fata de celelalte?

stefan1

  Este adevarat ce spuneti, desi este la noi doar de cateva zeci de ani, Varroa a devenit mult mai rezistent si si mai nociv! In primii ani, cand tratam (o singura data pe an) se inrosea de paduchi, dar familiile nu pareau sa sufere. Dupa o vreme au inceput sa mai apara si albine cu defecte la aripi sau care se tarasc sau chiar familii cu dezvoltare deficitara din cauza parazitului. Cu timpul dozele de tratament au devenit tot mai mari si numarul de aplicari mai mare.
  Eu, pana bine de curand faceam un singur tratament pe an, cu Clartan, cand nu mai era puiet in stupi. Anul asta am facut 1, 2 sau 3 si asta pentru ca nu prea au cazut paduchi. Sa zic ca Clartanul e vechi (de peste 10 ani!), dar am repetat tratamentul cu Varachet forte si rezultatul e asemanator. La cativa stupi doar numarul paduchilor a fost mai mare.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

antiopa din ardeal

  Dar am mai scris ca pe la noi anul acesta sunt putini paduchi deci nu are ce sa cada. Ceva i-a deranjat de nu s-au inmultit ca in alti ani. Bineinteles este doar parerea mea.

  Si sa va spun ce am mai observat in stupina mea. Sunt in stationar si am familiile pe 9 suporti cu distante mai mari sau mai mici intre ei si cu stupii unul langa altul pe acelasi suport. Nu mut stupii intre ei nici pe acelasi suport si nici de pe un suport pe altul. Si cum tratamentele in general le fac la limita am constatat ca infestarea cu varroa este diferita in functie de suport astfel incat pe cate un suport am pierderi mari iar pe altii neglijabile. Asta inseamna ca paduchii reusesc sa se imprastie si sa atace stupii aflati in imediata vecinatate. Si mi se pare normal sa se intample asa, motivele sunt usor de inchipuit. Am avut situatii in care pe un suport din 23 familii am pierdut 20 si de pe un suport aflat la 20 m de primul din 25 de familii am pierdut doar una. Si in general la un suport cu familiile puternic atacate de varroa, cele care scapa raman cu populatii de albine mici si anul urmator incep sa se dezvolte mult mai greu.
  Si am ajuns la familia care are o rezistenta zic eu deosebita la varroa. Este pe un suport de vreo 15 familii si in decursul anilor am avut de cateva ori infestatie puternica. Daca multi stupi au murit sau au ramas de mici dimensiuni impricinatul aparent nu sufera de loc, se incapataneaza sa reziste l-am iernat intotdeauna mare (pe 7-10 rame). Dupa tratament au cazut paraziti dar parca mai putini decat de pe familii care detineau recordul.

bucovineanu

Sunt de parere ca nu paduchii se imprastie singuri, ci mai degraba albinele din stupii aflati pe acelasi suport se ratacesc si intra in alti stupi si duc parazitii de la o familie la alta. De asemenea trantorii care  sunt acceptati in oricare familie sunt un vector de raspandire important. Mai greu ar putea sa migreze parazitii singuri.

antiopa din ardeal

  Categoric paduchii nu se imprastie decat cu ajutorul unui caraus care este albina lucratoare sau trantor. Si in afara de cazurile prezentate de dv mai este unul care nu trebuie neglijat. O albina care a depistat un cules bun si la distanta mica de stup se stie ca vine acasa si da alarma. Ea se intoarce la acel cules insotita de colegele din stup pe care le ghideaza pana la acel cules. Dar si albinele din stupii vecini se intampla sa fie pe receptie si asta inseamna ca sunt sanse mari ca albinele din stupii vecini sa viziteze acelasi areal de flori. Si vizitand aceleasi flori, pentru varroa este usor sa se mute de pe o albina pe alta. Si mai periculos este cazul cand albinele dintr-un stup merg la furat. Pot sa infesteze stupina nu numai cu varroa ci si cu altele mai periculoase. In general albinele din stupii vecini se prind de smecherie si pleaca si ele la furat peste aceasi victima. Am avut cazuri in care de pe un suport de 8 familii 6 mergeau sa fure.

antiopa din ardeal

  Nu cred ca este posibil ca albinele de la noi sa aplice aceeasi metoda de eliminare a paduchilor ca si albinele asiatice care au convietuit milioane de ani impreuna cu parazitul. (descapacirea puietului infestat) Dar poate exista unele familii care fara sa ia masuri directe impotriva lui varroa reusesc prin obiceiurile pe care le au sa-l tina la respect. Daca exista asa ceva cred ca merita sa selectam albinele dupa aceste criterii. Intrebarea este daca sunt asemenea criterii si mai ales care ar putea fi.

Dar sa va povestesc ce am observat la familia care zic eu rezista mai bine la varroa.
Intr-o primavara cam pe vremea salciilor cand familiile duc in stup polen din greu ca sa alimenteze puietul, am observat ca stupul cu pricina avea un zbor mult mai intens decat ceilalti stupi. Initial nu am bagat in seama la gandul ca are albina tanara la zborul de recunoastere si nici macar nu m-am apropiat sa-l studiez mai atent. Dar intensitatea zborului nu s-a redus mult timp prin urmare am considerat ca stupul are o problema si m-am apropiat sa ma uit cu mai multa atentie. Prima constatare a fost ca spre deosebire de ceilalti stupi acesta nu cara deloc polen. Asta am considerat ca ar putea fi din urmatoarele motive:
-stupul mergea la furat
Dar am renuntat la idee deoarece in aceasta situatie se mai intampla sa vina cate o albina cu polen. Si in plus acesti stupi isi continua zborul pana seara tarziu cand incepe sa se-ntunece chiar daca afara temperatura este scazuta. Stupul si-a incetat zborul odata cu ceilalti.
-stupul si-a pierdut regina
In asemenea situatii stupul este agitat, zboara intens chiar daca este frig afara, nu aduce polen, daca temperaturile scad nu se strange ghem sau se strange f greu si consuma o cantitate mare de miere. Am avut asemenea cazuri dar nu primavara, o asemenea familie daca nu este unificata, in general termina rezervele de hrana si moare de foame pana in primavara. Era cea mai plauzibila situatie si ca sa ma conving m-am hotarat ca a 2-a zi sa-l verific.
In aceasta perioada a anului nu intervin decat f rar in familiile de albine, doar verific sa fie acoperite ramele de pe o parte si pe alta a cuibului.
Ce-am gasit in lada m-a surprins. Ghiceste cineva? Sau sa vedem cine spune primul. 

stefan1

  In general, cand nu aduc polen, inseamna ca familia nu are puiet sau are putin. Deci asta ar fi o posibilitate si s-ar corela si cu 'rezistenta' la varroa, caci o pauza mai lunga in puiet nu convine parazitului. Pe de alta parte, daca in vremea salciei familia nu are decat putin puiet, cad va putea face populatia pentru salcam?
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Nea Costica din Buzau

Puiet decapacit de albine, ca sa moara larvele de varroua?  :wink2:  :hi:
Cine are dezordine in atelier [camera, birou], are mintea ordonata!!

antiopa din ardeal

 Dar nea Costica am scris mai sus ca nu prea e posibil ca albina noastra sa aplice aceeasi metoda de eliminare a varroa ca si cea asiatica, instinct dobandit in milioane de ani. La noi varroa a aparut doar de cativa zeci de ani, prea putini pentru a-si implementa acest obicei. De aceea cred ca este necesar sa speculam obiceiuri ale albinei autohtone care deranjeaza inmultirea parazitului. Daca aceste obiceiuri fac parte din zestrea genetica a albinei noastre este o intrebare la care nu stiu sa raspund. Dar faptul ca infestarea este mai mica in cazul familiei de mai sus cred ca pot sa o pun pe perioada mare a pauzei de iarna in care matca acestei familii nu ponteaza. Este o observatie nu neaparat obiectiva, este parerea mea, se stie ca in cazul in care in anotimpul rece matca nu ponteaza o perioada lunga de timp varroa existent in stup nu se poate inmulti, exemplarele existente prin urmare mor de batranete.
Si sa va spun ce am gasit in stup. Nici un strop de puiet in schimb miere proaspata pe toate ramele. Nu mai stiu cu exactitate cate rame erau im familie, in jur de 7-9 care erau pline de miere de sus pana jos. In ceilalti stupi de aceeasi putere erau in jur de 2 rame de puiet capacit, asta inseamna ca erau ouate cu cel putin o saptamana inainte. Si culmea a fost ca la inflorirea salcamului stupul a reusit sa ajunga pe 20 rame adica la maximul de rame ce incapeau in lada.

desprealbine

e greu de crezut ca varoua a influentat treaba asta       mai   probabil matca  s o fi schimbat timpuriu  cea veche fiind foarte uzata poate  explica lipsa de puiet initiala   si matca tanara explozia de a avuto dupa

Obombo

Nu te supara dar cred ca ai citit subiectul doar in mod superficial.
Aici nu se vorbeste despre cum varroa influenteaza comportamentul albinelor, ci exact invers, despre cum comportamentul albinelor poate influenta populatia de acarieni a stupului.

desprealbine

a zis ca a avut o familie  in care matca a pontat mai tarziu  facand in felul acesta o deparazitare naturala  motiv pentrucare a avut o ezplozie care le a intrecut pe celelalte  si eu am zis ca explozia nu cred ca se poate explica prin faptul ca nu a mai avut varoua si deaie a mers mai bine

stefan1

  Varroa are si ea un rol in evolutia de primavara a familiilor. Cand matcile ponteaza devreme, doar 1-200 de celule de puiet, pe acesta se vor concentra paduchii care au trecut iarna, incat albinele astfel iesite vor fi mai slabe si cu capacitate scazuta de a creste la randul lor puiet. Cand matcile incep mai tarziu ponta, deja e cules de polen si suprafetele de puiet sunt de la inceput mai mari, astfel ca densitatea de paduchi pe larve va fi mai mica (unii au putut chiar muri de batranete, in lipsa puietului) si puii iesiti vor fi mai puternici si capabili.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)