Jos

Autor Subiect: Gladita ( ROSCOVUL )  (Citit de 49689 ori)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita ( ROSCOVUL )
« : Februarie 06, 2010, 12:43:18 a.m. »
Gladita (Gladitsia Triachantos)
  Inainte de a se citi acest topic e bine sa se revada  cele scrise la topicul „Ce copac poate sa fie?”, tot de la sectiunea „Arbori meliferi”, unde sunt spuse lucruri interesante despre aceasta planta.
    Specia Gleditsia a luat numele dupa un botanist german (Gottlieb Gleditsch, director la Gradina botanica din Berlin, mort in 1786). Cuprinde cca 15 specii originare din America de Nord, de Sud sau din Asia.
  In Europa cea mai raspandita specie este Gladitsia Triachantos
  In romana se mai numeste Platica, Roscovar, Roscov-salbatic, Tecar.
 In engleza se numeste Honey Locust, dar numele nu-i vine de la potentiaul melifer ci de la fructele (pastai) care contin o pulpa dulce si comestibila, folosita in scop alimentar de indienii americani si nu numai. Se mai numeste Sweet- locust (salcam dulce) sau Thorny- locust (salcam spinos).
 In franceza se numeste Févier d'Amérique sau févier épineux, Carouge à miel sau Épine du Christ (spinul lui Hristos).
  In germana se numeste Amerikanische Gleditschie sau Lederhülsenbaum (copacul cu pastai ca pielea) sau Falscher Christusdorn (falsul spin al lui Hristos). (Christusdorn in germana i se spune unei plante de apartament, Euphorbia milii, originara din Madagascar.)
  In spaniola se numeste Acacia de tres espinas (salcamul de trei spini) sau Acacia Negra.
  In italiana - Spino di Giuda (Spinul lui Iuda). 
           Specii din genul Gladitsia:
      Gleditsia amorphoides, Févier d'Argentine, (Griseb.) Taubert
·    Gleditsia aquatica, Originaire du sud-est des États-Unis, en zone humide ou marécageuse (Texas, Floride, Caroline du Nord). Hauteur 15 - 18 m. Marshall
·    Gleditsia australis F. B. Forbes & Hemsley
·    Gleditsia caspica, Févier de la Caspienne : Originaire de l'Iran ( nord), Azerbaïdjan, Caucase, Géorgie. Hauteur 10 - 12 m. feuilles pennées à folioles coriace, ovales légèrement crénelés. Gousses vrillées, Desf.
·    Gleditsia delavayi, Févier de Delavay : Originaire de Chine (sud-ouest). Hauteur 10 m, très longues épines ( 20 cm), Franchet
·    Gleditsia fera, Originaire de Chine ( Sud), (Lour.) Merr.
·    Gleditsia ferox Desf.
·    Gleditsia horrida, utilisé dans la pharmacopée asiatique (zao jia), Makio
·    Gleditsia japonica Miq.
·    Gleditsia koraiensis
·    Gleditsia macracantha Desf.
·    Gleditsia microphylla Isely
·    Gleditsia rolfei, Asie Taïwan, Vidal
·    Gleditsia sinensis, synonyme Gleditschia xylocarpa: ou Févier de Chine: Hauteur 15 - 20 m. Feuille mat d'un vert jaunâtre. Fortement épineux. Utilisé dans la pharmacopée asiatique (zao jia ci), Lam.
·    Gleditsia triacanthos, Févier d'Amérique, L.
                 VARIETATI de Gleditsia Triacanthos:
·    Gleditsia triacanthos var. brachycarpos Michx.
·    Gleditsia triacanthos var. bujotii (Neumann)Rehder
·    Gleditsia triacanthos var. horrida Aiton
·    Gleditsia triacanthos var. inermis (L.)Castigl. (fara spini)
·    Gleditsia triacanthos var. laevis Koch
·    Gleditsia triacanthos var. macrocarpos Michx.
·    Gleditsia triacanthos var. nana Henry  (pitica)
·    Gleditsia triacanthos var. polysperma Aiton
                 Arbore de Gladita
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline D006

  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 24850
  • Oamenii sunt răi , mincinoși și lacomi.
    • http://apicultura-dragos2006.blogspot.com/
Gladita
« Răspuns #1 : Februarie 06, 2010, 01:17:04 a.m. »
In primele mele saptamani in California am dat me malul raului de acesti pomi si de la distanta semanau a salcami dar de aproape erau diferiti.
Apoi am vazut in magazinele mexicane pastaile acestui pom si bautura lor traditionala tamarind.
Dar inca am impresia ca este o familie larga din care o ramura a fost dezvoltata pt pastaile dulci.
Stiam ca roscovele sunt tamarind dar se pare ca sunt doar inrudite.

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #2 : Februarie 06, 2010, 02:39:34 a.m. »
Crombra a explicat ca roscovul este alt copac (Ceratonia siliqua), adevarat ca din aceeasi familie, Fabaceae, din care fac parte mii de specii de mare importanta. Din aceeasi familie face parte salcamul cu multe specii, fasolea (originara tot din America), mazarea, trifolienele, glycina etc.
  E adevarat ca amerindienii faceau bere din pastaile de Gladitsia Triachantos fermentate.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #3 : Februarie 06, 2010, 02:52:28 a.m. »
Eu am intervenit in discutiile despre acest copac, pentru ca sunt multe neclaritati, dintre care unele poate se vor mai lamuri prin discutii.
  Chiar azi am discutat cu un stupar batran, de 78 de ani, care spunea ca a fost, fortat de un tratament la lucerna, cu stupii langa o zona cu astfel de copaci, pe care initial i-a confundat cu salcamul. Desi erau infloriti, albinele nu-i vizitau deloc, zburau la alte plante sau sub copaci la alte floricele. In schimb alta data, la alta locatie si cu copaci aparent de aceiasi specie dar mai mici, albinele erau la fel de multe ca si ciorchinii de flori.
  Si Sf. Spiridon vorbea de Gladita bine vizitata de albine si de alti copaci aparent de acelasi fel, care nu atrag albinele.
  In postarile urmatoare voi mai veni cu amanunte despre aceasta specie.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #4 : Februarie 07, 2010, 02:37:39 a.m. »
Gladita (Gleditsia triacanthos) este originara din America de Nord, in special din estul si centrul SUA, din nord pana in Texas. In Europa a fost adus de pe la 1700, ca arbore ornamental. Florole au un miros placut, dar mai spectaculoase sunt fructele, pastai care au o culoare frumoasa si raman in copaci peste iarna. Si frunzele capata toamna o culoare galben-aurie, dar nu mai stau mult in copaci. Se poate folosi si pentru garduri vii, care pot fi aproape inpenetrabile datorita spinilor puternici. E mai raspandit in Europa Centrala sau central-sudica. Pentru ca se inmulteste destul de usor si este rezistent si la seceta si nu are pretentii de sol, se poate folosi si pe halde de steril, pentru reimpaduriri, pe terenuri sarace sau saraturate sau ca perdele de protectie contra vanturilor.
  Iata spini pe un trunchi de gladita
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #5 : Februarie 07, 2010, 02:54:49 a.m. »
Cateva caracteristici ale acestui arbore:
 Traieste nu foarte mult, cam 120 de ani dar sunt si exemplare mai longevive.
 Are o inaltime de 15-20 m, dar poate ajunge si la 30 m. Trunchiul si ramurile au spini mari de 10-20(30) cm, uneori ramificati. Acesti spini sunt la inceput mai moi, dar apoi devin foarte puternici, de culoare maro-roscat. Spinii foarte vechi devin cenusii si sfaramiciosi. Cum am spus, varietatea G.T. Inermis este fara spini si uneori atinge si 40 m inaltime. Lemnul este dens, in stare verde mai greu decat apa. Lemnul este foarte rezistent la putrezire, se poate lustrui bine. S-a mai utilizat la traverse la cai ferate sau ca stalpi. Nu se prea exploateaza industrial si pentru raspandirea limitata, poate si pentru spinii care fac exploatarea mai dificila.
   In conditii normale, in SUA, arborii au in medie 21-24 m inaltime si 61-91 cm in diametru. In conditii foarte favorabile unele exemplare au atins 43 m inaltime si diametre DBH de 152-183cm. (DBH - diameter at breast height - e un diametru masurat la inaltimea de 4,5 picioare/1,37 m masurat de la sol, din partea cea mai inalta a solului (in amplasarea in panta).
 Frunzele se aseamana cu ale salcamului sunt simplu sau dublu compuse. Au 10-15 cm lungime si 14-16 foliole, de 1,5-2,5 cm lungime, de culoare verde stralucitor, galbene toamna.
 
   Frunze simplu sau dublu compuse
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #6 : Februarie 09, 2010, 02:00:04 a.m. »
Gladita infloreste in iunie, ceva mai tarziu ca salcamul. De fapt in America infloresc de la 10 mai la extremitatea sudica a arealului iar in extremitatea nordica infloresc pe la 25 iunie.
 Florile sunt parfumate dar nu spectaculoase, verzui.

  Racemele de flori masculine au 5-13 cm lungime. O floare are pana la 10 stamine. Pistilul este rudimentar sau inexistent.
  Ciorchinii de flori feminine au 5-8 cm. Staminele sunt mult mai mici si sterile in florile feminine.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #7 : Februarie 09, 2010, 02:33:32 a.m. »
Un desen explicativ privind florile si fructele de Gladitsia Triachantos:
 A - ramura cu un ciorchine de flori masculine
 B - floare masculina unitara. Se vad cele 5 petale si staminele
 C - ciorchine de flori feminine
 D - floare unitara feminina. Se observa rudimente de stamine, care insa nu au polen
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #8 : Februarie 11, 2010, 01:11:46 a.m. »
Fructele
 Sunt pastai de 15-40 cm lungime si 2,5-3,5 cm latime. Adesea pastaia se rasuceste (spiraleaza). Gladita  incepe sa faca pastai cam de la 10 ani, productia maxima o da intre 25 si 75 de ani si mai poate rodi pana la 100 de ani. Pulpa acestei pastai este o pasta dulce, care se poate consuma de catre om, dar o mananca cu placere multe animale sau pasari: vaci, cai, oi, capre, caprioare, vaverite, iepuri, prepelite, ciori. Spre deosebire de salcam care contine anumite toxine si nu poate fi mancat de animale mari (in special pentru cai este toxic), Gladita poate fi mancata cu placere de toate animalele, atat fructele cat si frunzele. Probabil de aceea a dezvoltat acei spini mult mai mari decat salcamul. Si coaja este mancata in special iarna de catre iepuri sau caprioare, care mananca si ramuri de la puietii de gladita.
   Pastaile contin 12-13% proteine si pana la 42% glucide. Am spus ca amerindienii le foloseau si la prepararea unui fel de bere. Pentru animale, pastaile sunt o sursa de hrana valoroasa. Animalele mari nu digera semintele ci le elimina, contribuind astfel la imprastierea plantei. Oile zdrobesc semintele si folosesc astfel o cantita mai mare de substante hranitoare din ele. Se incearca si o utilizare a pastailor la obtinerea de biocombustibil.
   Semintele propriuzise sunt boabe ca de cafea, dar aplatizate, pana la 30-40 intr-o pastaie. In medie sunt cca 6170 seminte/kg. Au o coaja groasa si rezistenta, care le pastreaza capacitatea de germinare mai multi ani, dar care si ingreuiaza germinarea.
   Semintele ajung la maturare, in America, la jumatatea lui septembrie la limita sudica a zonei de extindere a speciei si la jumatatea lui octombrie la exemplarele cele mai nordice. Dupa maturare pastaile incep sa cada din coaci, dar aceasta se intampla pe rand, pana prin februarie.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline sfantul spiridon

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1163
Gladita
« Răspuns #9 : Februarie 11, 2010, 11:43:15 a.m. »
o
eu de soare, mult ma tem...
www.sfantulspiridon.sunphoto.ro

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #10 : Februarie 12, 2010, 03:09:50 a.m. »
Intr-adevar nu stiam de o asemenea plantatie. Pe de alta parte este explicabil ca suntem unici cu asa plantatie. De obicei Gladita creste izolat sau in palcuri. Este un arbore cu cereri deosebite de lumina. Daca planta este umbrita, isi reduce mult cresterea atat cea aeriana cat si a radacinilor. Ramurile care sunt puternic umbrite se usuca, asa ca copacii din masiv au multe ramuri uscate, care se pastreaza destul de mult inca in copaci.
  Gladita nu suporta decat statutul de arbore dominant intr-un ecosistem. Si acesta este unul din motivele pentru care este un arbore mai rar. El ocupa locuri la margini de paduri sau locuri mai accidentate unde nu are concurenta altor copaci de talia lui. In multe alte cazuri Gladita este un copac pionier, care creste bine chiar in locuri mai sarace sau erodate, dar apoi aceasta specie este inlocuita de alte specii care au talie mai mare sau viteza de crestere mai mare. Mai frecvent se gaseste impreuna cu stejari, salcie, artari, ulm etc.
  Este si destul de sensibila la incendii. Nu are coaja prea groasa (0,6-3,5 cm la maturitate), de aceea arborii mari isi reduc cresterea dupa incendiile vegetatiei din jur iar arboretul sub 3 m inaltime se usuca, dar al doilea an pot da drajoni din radacini.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #11 : Februarie 13, 2010, 03:16:17 a.m. »
Inmultirea
 Se poate face prin seminte si vegetativ.
  Inmultirea prin seminte
 Datorita invelisului rezistent al semintelor, pentru o buna incoltire este necesara o degradare a acestuia, deci un proces de scarificare prin mijloace mecanice, termice sau chimice.
  In stare naturala raspandirea se face de multe ori prin semintele eliminate de animalele mari care consuma pastaile. In tubul digestiv semintele nu se digera, insa sucurile gastrice degradeaza partial invelisul semintei, usurand germinarea.
  Scarificarea chimica se poate face cu acid sulfuric concentrat in care se scufunda semintele, apoi se spala si se mai tin o perioada in apa.
  Semintele se pot trata si termic, prin inmuierea in apa la 88 grade celsius (fiarta si lasata doar putin sa se raceasca) dupa care se lasa inmuiate pana apa se raceste sau pana semintele se umfla. Se indica semanarea imediat dupa aceste tratamente.
  O metoda interesanta este ingroparea semintelor de toamna in gunoi de grajd si recuperarea lor primavara, dupa care se seamana.
  S-au facut experiente cu mai multe specii in diferite conditii de germinare. Gladita s-a constatat ca are germinarea influentata mai mult de umiditate si mai putin (decat speciile martor) de temperatura.
  Se recomanda soluri de turba si nisip pentru incoltire, de asemenea s-a constatat ca in solurile argiloase dezvoltarea este mai buna decat in loess sau sol aluvionar.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #12 : Februarie 14, 2010, 01:18:25 a.m. »
Inmultirea vegetativa.
 Gladita se poate inmulti si prin butasi, metoda care poate oferi - dupa cum se va vedea - posibilitati interesante.
 Butasii pot provenii din lemn tare, lemn moale sau din radacini.
 Se pare ca butasii din radacini au cele mai bune sanse de reusita.
 Butasii din lemn tare permit obtinerea unor varietati deosebite.
  S-a observat ca spinii nu cresc cu aceeasi intensitate pe tot parcursul vietii unui arbore. S-a constatat ca la arborii de peste 10 ani apar anumite zone lipsite de spini, in special la varf si la marginile coroanei. S-a constatat ca daca se folosesc butasi din lemnul tare din aceste zone, arborii obtinuti vor fi fara spini sau cu spini foarte putini. Si din semintele acestor arbori se pot creste alti copaci dintre care cam 60% sunt tot fara spini.  De fapt exista o varietate numita Gladitsia Triacanthos Inermis, fara spini. Chiar in New-York se intalneste aceasta specie ca arbore stradal. 
  Prin aceeasi metoda se pot obtine arbori doar feminini sau doar masculini. S-a constatat ca anumite ramuri au doar flori feminine sau flori masculine. Daca se iau butasi din aceste zone, exemplarul obtinut va face doar flori masculine sau doar feminine.
  Aceasta ar trebui sa fie explicatia a ceea ce a observat Spiridon, adica arbori vizitati de abine dar care nu fac deloc pastai si altii mai putin vizitati dar plini de pastai.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

Offline sfantul spiridon

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1163
Gladita
« Răspuns #13 : Februarie 14, 2010, 01:29:57 a.m. »
domnule
eu de soare, mult ma tem...
www.sfantulspiridon.sunphoto.ro

Offline stefan1

  • Profesor off-line
  • Great Veteran
  • ********
  • Mesaje postate: 6137
  • Sibiu - 1953
Gladita
« Răspuns #14 : Februarie 15, 2010, 03:08:48 a.m. »
Tinand cont de ce am scris mai inainte, ma gandesc ca trebuie vazut daca albinele nu viziteaza Gladita mai mult pentru polen (vizitau copaci care nu fac pastai).
  Lemnul tare este lemn mai matur, deci de un an. Ai cunostinte la Gradina Botanica din Craiova. Cere acolo sfaturi la tehnica de butasire. Stiu ca exista si substamte care favorizeaza inradacinarea.
  Gladita se poate si altoi, deci o varietate dorita se poate aplica pe un portaltoi rasarit din samanta. Ba chiar se foloseste ca portaltoi si pentru alte specii!
  Trebuie avut grija la puietii tineri in special, ca pot fi rosi de iepuri sau alte animale in timpul iernii. De fapt Gladita se poate folosi si pentru biomasa. Suporta bine taierile. La ea acasa se vorbea ca poate rezista si la patru taieri pe an, dar este o mare varietate tinand cont ca se intinde in diferite zone climatice. Astfel durata de vegetatie variaza de la 150 zile/an in nord la 300 zile/an in sud. Si ca altitudine urca pana la 700-760 m, dar in unele zone se gaseste si la 1500m. S-a gasit si la 2100m, dar talia la acele inaltimi a scazut drastic, nu depaseau 2,4 m inaltime.
Nimic nu costa mai mult decat nestiinta! (Legea lui Moisil)

 

Sus