citeva informatii interesante.

[ioanardelean55]

ARGENTINA 1978.cea mai mare firma  ,, Carasco " 25 de mii de fam.de albine 16 apicultori permanenti.
MEXIC  1978. una din cele mai mari firme apicole din lume ,,Miel  Carlota " a inceput activitatea in 1943 cu 10 stupi  dupa 20 de ani a ajuns la un patrimoniu de 50 de mii.de stupi.

[ioanardelean55]

In Californias-a infiintat un trust apicol pentru polenizare in anii65-70 cu un nr.de 600 fam de albine cu 10 ani mai tarziu au ajuns la 75 de mii.

[D006]

Interesant,oare o sa ajungem si noi vreodata la asemenea performante?ce ziceti domnu Ardelean? 

[ioanardelean55]

Interesant,oare o sa ajungem si noi vreodata la asemenea performante?ce ziceti domnu Ardelean? 

Noi nu poate copiii copiilor nostri ,ar putea avea o sansa ,dar acolo nu la noi .  

[ioanardelean55]

Fi atent florine ; in Australia inca din anii70 se lucra cu magazii pe stupi de 8 rame . Ramele erau fixe in magazii dar aveau masini mari de descapacit si centrifugi industriale unde ramele nescoase din magazii intrau in centrifuga ,cu o asemenea centrifuga se extragea in jur de ,,O TONA DE MIERE PE ORA "
       

[milu56]

Fi atent florine ; in Australia inca din anii70 se lucra cu magazii pe stupi de 8 rame . Ramele erau fixe in magazii dar aveau masini mari de descapacit si centrifugi industriale unde ramele nescoase din magazii intrau in centrifuga ,cu o asemenea centrifuga se extragea in jur de ,,O TONA DE MIERE PE ORA "
       

Sunt perfect deacord ca asaceva,este mare usurinta.

[ioanardelean55]

In 1971 la Moscova a avut loc cel de-al XXlll-lea congres international de Apicultura undfe au participat 3 mii de savanti si specialisti in Apicultura din peste 40 de tari.      

[ioanardelean55]

Potrivit datelor furnizate in 1978 de catre UNESCO si alte surse
,in lume existau 54 milioane familii de albine.      

[ioanardelean55]

Prima masina de faguri artificiali a fost inventata in 1857 de M.  Mehring,,
Prima centrifuga a fost facuta in 1885 de F.  Hruska.
In Rusia in1882 au fost inventate valturile pentru fabricarea fagurilor artificiali de catre un muncitor din Odesa  K.A.Kuzimenko.          

[ioanardelean55]

Prima carte romaneasca de apicultura, Economia stupilor a fost scrisa de un medic si carturar din transilvania  IOAN PIUARIU-MOLNAR,si a fost publicata in anul 1785.      

[milu56]

Da asa este,interesanta e isoria stuparitului.
Adevărate nestemate în coroana regală a timpului ...
Alvina – albină; cera – ceară; favus – fagure; mellus – miere; pastus – păstură.
Pornind, deci de la fondul principal de cuvinte, constatăm că apicultura şi produsele sale (pe
lângă faptul că s-au respectat şi au fost respectate, ocupând, pe aceste meleaguri, cum
spuneam în numărul trecut al revistei, locul doi, după pâine) au avut un traseu continuu,
viguros marcat, colonizarea Daciei de către romani devenind una dintre mărturiile milenare
şi în acest sens.
Fagurii pietrificaţi, descoperiţi în câteva râuri din Ardeal şi păstraţi la muzeul din
Turda, tăbliţele acoperite de ceară, folosite pentru înscrisuri de către romani, descoperite
într-o mină părăsită de la Roşia Montană din Apuseni, informaţiile furnizate de operele unor
istorici din antichitate, precum Herodot şi Xenofon, sunt alte dovezi solide ale existenţei
unei apiculturi înfloritoare prin părţile noastre.
Dar, ca şi alte domenii, şi apicultura a cunoscut progresul sau regresul, în funcţie de
perioada istorică traversată. Migraţia popoarelor, jurisdicţia diferită de până la Unirea
Ţărilor Române, birurile generatoare de lipsă de mijloace materiale şi altele au dus la
înregistrarea unor întârzieri în dezvoltarea apiculturii, în transformarea apiculturii primitive
într-una modernă.
Dar, în 1794, Ioan Tomici din Caransebeş înfiinţează prima şcoală de apicultură
românească. La 1823, el tipăreşte şi o carte: Creşterea albinelor sau Învăţătură despre
îngrijirea stupilor cu magazine. Recomandările pe care el le face sunt încă actuale:
"... hrana cea mai plăcută şi folositoare albinelor este mierea limpede, strânsă prin truda
lor ...". Apoi, substanţa de matcă, confirmată ştiinţific abia de câteva decenii, la Ioan
Tomici avea determinare clară: "Mirosul mătcii este deosebit de plăcut albinelor şi se pare
că în lipsa acestuia ele nu ar putea să supravieţuiască. Acest miros este atât de puternic încât,
dacă el lipseşte din stup sau din roi, albinele devin agitate şi încep să-şi caute cu înfrigurare
matca. Mirosul este cel care le semnalează că maica lor se află în mijlocul roiului ...".
Acelaşi autor, vorbind despre comunicaţia dintre albine, face în cartea citată următoarea
precizare: "În urma observării semnalelor şi comportamentului albinelor, putem trage
concluzia că ele dispun de un sistem de comunicare: dacă o albină descoperă vreo sursă de
miere, ea se va întoarce la stup pentru a le anunţa pe surorile sale despre această descoperire
şi apoi va ieşi din stup însoţită de mai multe dintre ele, îndreptându-se împreună spre sursa
de hrană".
De fapt, Ioan Piuariu-Molnar, oftalmolog şi învăţat transilvănean, a fost primul care a
publicat, în 1785, prima carte românească de apicultură (tipărită cu caractere chirilice),
intitulată Economia stupilor. În această lucrare el vorbeşte şi despre folosirea stupilor de
lemn, prevăzuţi cu magazine şi cu gratii separatoare, aşa cum le folosea un apicultor din
Sadu, în apropiere de Sibiu. Au urmat, apoi, alte contribuţii la îmbunătăţirea stupului
modern: N. Grand (1837-1893), G. Hermes (1874), R. Begnescu (1898), Al. Atanasiu-
Albină (1916), G. Hanganu (1930), V. Harnaj şi N. Romanescu (1948), până la stupul
standard folosit, în prezent, în România.
Prezenţa gândirii tehnice româneşti în domeniul modernizării stupilor sistematici este
confirmată (F. Begnescu, 1925) de faptul că stupul îmbunătăţit de N. Grand a fost
recomandat oficial la vremea lui sub numele de stup Berlepsch-Grand; de faptul că stupul
orizontal al lui G. Hermes, foarte criticat (R. Begnescu, 1898), poate fi considerat strămoşul
stupului orizontal românesc STAS 4170-50, că stupul vertical cu două corpuri al
lui R. Begnescu (prezentat în 1898) este bunicul stupului vertical românesc cu trei corpuri
STAS 8128-68, iar prototipul îmbunătăţit prin strădania prof. dr. ing. Harnaj şi a

[ioanardelean55]

IN anul 1873,Visarion Roman a alcatuit o prognoza ,,sui generis'',pe care a corelat-o cu sfaturi practice pentru stuparit  si a publicat-o in calendarul ,,Amicul Poporului'' ,editat la Sibiu.
IANUARIE sau (GHENAR)
  IANUARIE:,,Ianuarie cald nu e un semn de an manos .Dupa ianuarie uscat si geros urmeaza februarie cu nea.Negura din ianuarie aduce februarie umed. Cand norii se trag spre miazazi , urmeaza frigul, cand se trag sper miaza -noapte , vine caldura''.
   In acelasi calendar au fost publicate unele indrumari concrete destinate apicultorilor.
   IANUARIE: Lasa albinele sa zboare cate putin in zile mai caldute , cand nu este nea in apropiere, iar cand e gerul mai mare sau ninge, pazeste-le de frig si de soareci ''.
  CONTINUAREA IN ,,FEBRUARIE''               

[ioanardelean55]

In anii 1970-1980 in U.R.S.S. in colhozuri la fermele apicole apicultorii erau platiti dupa cum urmeaza;
Pentru intretinerea unei fam. de albine; iarna -30 copeici, vara -12,5 copeici lunar; pentru o noua fam, obtinuta -2 ruble; pentru 1 kg, miere hrana -10 ruble; si miere -marfa-15 ruble, pentru fiecare fagure cladit-7,5 copeici; pentru 1 kg. ceara-2 ruble; iar pentru transportul familiilor pentru cules si polenizare -10 copeici.

[ioanardelean55]

Cele mai importante centre din lume de cresterea si ameliorarea matcilor sint in Austria, Italia , Rusia ,S.U.A. si Australia.

[ioanardelean55]

FRANCOIS HUBER,   APICULTORUL NEVAZATOR
                              1750--1831
  Francois HUBER s-a nascut la 2 iulie 1750, la Geneva. La virstra de 17 ani,era deja pe jumatate orb, atunci a cunoscut-o pe Marie-Aimee- L u l l i n,fiica primarului Genevei. La varstra de 18 ani Huber era deja orb pe deplin. Cei doi voiau sa se casatoreasca .dar din cauza parintilor lui Marie csatoria a avut loc dupa sapte ani . Dupa o casnicie amoroasa de 40 ani Francois Huber si-a pierdut sotia ,despre care afirma mai tarziu ; ,,Cita vreme a trait, n-am stiut ce inseamna sa fi orb" . un ajutor insa si mai mare l-a dobindit de la un servitor in virstra  Francois  Burnens. Harnic si inteligent, Burnens era realiztorul ideilor lui Huber.
Potrivit reprezentarilor lui Huber,Burnens a construit un stup cu fagurii ca o carte ,ramele erau prinse in balamale pe o margine ,de asemenea au mai construit un stup de observatie din sticla ,unde,au putut asista la depunerea oualor de catre matca, la razboiul dus de albine impotriva traintorilor la sfirsitul verii s.a. Ei au descoperit ca matcile nu se imperecheaza in stup ci in aer liber in afara acestuia , ca hrana constituie principalul agent determinant al faptului ca daca larva se va transforma intr-o lucratoare sau intr-o matca. si ca ceara este produsa de lucratoare in organe specializate ale corpului lor .  De asemenea el a mai avut observatii valoroase si in legatura cu roirea familiilor de albine,. Huber a fost un cercetator deosebit de onest si metodic .Rezultetele observatiiilor au fost repetate si abia apoi date publicitatii in 1792, la Geneva . Personalitatea apicultorului H u b e r  a trezit interesul lumi stiintifice si literare astfel i s-a acordat numeroase onoruri si distinctii. A fost numit membru al Academiei franceze de stiinte.
  Francois H u b e r  a fost un cercetator al naturii talentat,harnic si peste masura de capabil ,care a vazut albinele mai bine decit un mare numar de contemporani ai sai vazatori.
Francois H u b e r a murit la virstra de 81 de ani ,la 22 decembrie 1831 .  Pe o placa de bronz de pe zidul unei vile din Lausanne trecatorului i se aminteste ca ,,Aici a trait si a crescut albine cercetatorul orb al vietii albinelor   FRANCOIS H u b e r.