FONDULUL GENETIC AL ALBINEI AUTOHTONE ''APIS MELLIFICA CARPATICA''

Creat de BlackBee, Februarie 11, 2018, 07:23:21 PM

« precedentul - următorul »

BlackBee

 :welcome: :new: :ok:ING. I.BARAC -INSTITUTUL INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE SI ECONOMIE APICOLA - FONDULUL GENETIC AL ALBINEI AUTOHTONE ''APIS MELLIFICA CARPATICA'' - Date morfologice si scurt istoric!

             Baza biologica a apiculturii din tara este constituita din albina romaneasca , una din albinele cele mai productive din lume , lucru dovedit de volumul mare si de continuitate a comertului cu produse apicole si de seria neintrerupta de acte privind apicultura!Calitatile productive al albinei romanesti au iesit cel mai mult in evidenta in ultimii 25-30 ani odata cu modernizarea si intensificarea modului de practicare agriculturii care au produs schimbari mari in mediul natural in care traiesc familiile de albinele.Acest lucru este dovedit de productiile record realizate in acesti ani , ca de exemplu 113 kg in comuna Ianca, jud Braila 1974, 166kg la Adapostul de Sus jud Sibiu 1952 etc.Important este faptul ca in conditiile intensificarii agriculturii in tara noastra a ramas in continuare o exploatare de produse apicole traditionale ca mierea , polenul , ceara , propolisul si laptisorul de matca.Toate acestea denota ca albina romaneasca este deosebit de inzestrata genetic , adaptata la conditiile de mediu din tara cu o plasticitate ecologica care-i permite readaptari variate.
              Cercetarile asupra albinei romanesti au inceput cu unele lucrari de biometrie efectuate de Seyfriedt 1936 , Fisteag 1937 si farcas 1939 care pe un numar restrans de probe au stabilit unele corelatii intre dimensiunile corpolare ale albinelor .Goetze 1940 un mare specialist in sistematica raselor de albine , inscrie eronat albina romaneasca in aria de raspandire al albinei carniole (Apis mellifica carnica) .Colectivul Foti ,N.Lungu , M.Pelimon,C.Barac, I.Copaitici si Marza 1965 cercetand albinele de pe intreg cuprinsul tarii stabilesc principalii indici biometrici ale acestora:lungimea trompei 6.34mm latimea targitului 3 fiind 2,23mm ,lungimea tarsului 2.04mm, lungimea tibiei 3.20mm,lungimea aripei anterioare 9.08mm,indice tarseen 56,98% si indice cubital 44.35% .La toti acesti indici populatiile de albine din tara difera de rasele de albine din tarile vecine.Astfel indicele tarseen de 56,98% este situat intre cel al albinei italiene (apis mellifica lligustica) si cel al albinei carnica (apis mellifica carnica) iar cel cubital de 44.35 difera de cel al albinei caucaziene (apis mellifica caucazica) si cel al albinei italiene (apis mellifica ligustica).Principalii indici biologici sunt de asemenea diferiti , albinele romanesti caracterizandu-se printr-o dezvoltare armonioasa, blandete ,slaba tendinta da roire dar cu cresteri numeroase de botci , capacire uscata , umeda si intermediara cu o comportare exceptional de buna pe faguri.Toate aceste constatari au condus la colectivul de cercetari sa considere albina romaneasca ca o unitate sistematica aparte legata de conditiile de clima si flora din vaile muntilor Carpati si a zonelor limitrofe si sa o numeasca Albina Carpatina - Apis Mellifica Carpatica
                Chiar si de la primele rezultate ale acestei cercetari s-a constatat ca in cadrul unitatii rasei exista unele populatii care se abat de la medie prin dimensiunea albinelor , ca de exemplu albinele ceva mai mari din nordul Transilvaniei si ceva mai mici , din vecinatatea Dunarii la Giurgiu si Turnu Magurele.
N.Foti in 1957 stabileste ca in conditiile zonei de stepa la Rusetu , jud Buzau, populatiile de albine din Transilvania , Banat si stepa desii se comporta cu unele deosebiri realizeaza in 4 ani productii medii de miere foarte apropiate :43,4kg;38,3kgsi 41,8kg.Recordurile in aceeasi perioada fiind de respectiv 84kg ;89,9kg; si 81,7kg .Rezultatele obtinute demonstreaza inca o data unitatea structurala a rasei de albine Carpatine si in acelasi timp plasticitatea sa genetica.Insusirile deosebite ale albinei Carpatine s-au dovedit si in cazul incrucisarilor cu alte rase .Astfel E.Marza 1965 arata ca produsii de incrucisare dintre matcile carpatice (apis mellifica carpatica) imperecheate cu trantori caucazieni (apis mellifica caucazica) au depasit martorul cu 10,5% iar cei rezultati din matci caucaziene imperecheata cu trantori carpatini au cu 26,9%.Acelasi autor in 1970 arata ca si in incrucisarea cu albina italiana , albina carpatina concura la aparitia heterozisului , produsii de incrucisare depasind rasele parentale cu 3 pana la 19,3%.
               Din grija pentru pastrarea nealtareata a fondului genetic valoros al albinei carpatine , practica hibridarii ale acesteia cu alte rase nu a fost recomandata productiei iar importurile de reproducatori din alte rase sunt supuse aprobarii anticipate a Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare
                Cercetarile proprii 1971 au aratat ca aceleasi rezultate bune in ceea ce priveste productia pot fi obtinute folosind incrucisarea intre diferite populatii -ecotipuri- ale albinei carpatine .In cadrul acestor cercetari in conditiile zonei de stepa , hibrizii dintre ecotipul de Maramures si cel de stepa au depasit martorul in 3 ani de experienta cu 21-198% dovedindu-se mai buni mai ales in conditiile culesului de salcam.Hibrizii de baza de ecotipul de Hunedoara s-au dovedit mai valorosi la culesul de floarea soarelui depasind martorul cu 15-35% .Principala modificare a conditiilor de mediu apicol in special a zonelor unde se practica o agricultura intensiva (Campia Dunarii, Campia de Vest , Podisul Moldovei ) consta in aceea ca in locul unui cules de intretinere de-a lungul intregului sezon apicol, intensificat in unele perioade de salcam , tei , fanete , in prezent albinele beneficeaza numai de perioade scurte de cules de multe ori foarte intens , intrerupte de lungi perioade lipsite total de de nectar si chiar polen.
Pentru a face fata acestei situatii deosebit de grele lucrand pe baza de selectie individuala si verificare prin descendenta a familiilor de prasila cu productii record , am reusit sa realizam pentru pepinierele de crestere a matcilor linii care in productie sa asigure parametrii planificati.Pentru scurtarea termenului de verificare pentru unele grupe s-a folosit metoda de verificare pe baza de generatii parentale aceasta metoda a fost expusa si la Buenos Aires la congresul Apimondia in 1973.rezultatele obtinute in ultimi ani in zona de stepa demonstreaza cu suficienta tarie ca in contrast cu condintiile din ce in ce mai grele in care se desfasoara viata familiilor de albine sunt la indemana selectionatorului mijloace prin care pot fi mobilizate resurse genetice ale albinei carpatine in scopul realizarii unei productii rentabile de miere.Actiunea trebuie dusa atata in directia imbunatatirii conditiilor de intretinere in special in cea de-a doua parte a sezonului cat mai ales pe linia genetica.Din cele prezentate consideram ca a reiesit suficient de convingator in evidenta faptul ca dispunem de o rasa de albine pe care trebuie sa o pastram curata si pentru viitor.Din acest punct de vedere consideram ca masura controlului strict al importurilor este benefica si dorim ca acest control sa fie mentinut in continuare dar nu este suficient numai atat.Este necesar in primul rand ca liniile noastre selectionate , hibrizii intre ecotipuri pe care ii introducem in productie sa fie cel putin la nivel productiv al hibrizilor intre rase, pentru ca numai astfel apicultorul va fi pus in situatia de a nu cere altceva si numai in aceasta situatie putem asigura sectorului de productie plusul de miere scondat.
               In ultimul an s-au creat premize faborabile actiunii de imbunatatire a albinei carpatine.S-au infintat in cadrul ACA , ICPA care dispune de 5 statii zonale pentru ameliorarea populatiilor de albine la Bucuresti , Cluj-Napoca , Timisoara , Iasi si Brasov acoperind cu reteaua de cercetare principalele ecotipuri ale albinei carpatine.Aceste statii dispun de colectii valoroase de material din zonele in permanenta imbocatite de pepinierele de crestere a matcilor cu o capacitate de 4-6 mii de matci fiecare asa incat se poate conta pe o introducere in productie de 30.000 de matci din cele mai bune origini.In acelasi timp ca o masura de franare a procesului de saracire a fondului de gene valoroase ca urmare a cresterii unui numar mare de matci dintr-un material relativ restrans ACA prin intermediul ICPA a luat masura de a se indentifica familii de albine cu anumite insusiri valoroase care sa fie conservate in stupinele de origine de catre apicultorii detinatori si care in acelasi timp pot creste un numar oarecare de matci de unde la nevoie se pot transfera in pepiniere.
In incheiere tinem sa mentionam ca intelegem conservarea fondului genetic valoros al albinei carpatine atat prin protejarea ei cat de incrucisari cu alte rase cat si in special prin cresterea in cadru ei a unor linii si hibrizi care sa satisfaca cele mai pretentioase exigente.

BIBLIOGRAFIE
V.Alexandru:Rezultatele muncii de selectie in stupina statiunii experimentale apicole sericicole Rusetu , Sesiunea de referate SCCAS Bucuresti 1959

I.Barac:Preocupari actuale in ameliorarea albinelor .In:Apicultura nr 1,1971...;Perspectiva folosirii incrucisarilor intre ecotipuri la albine in scopul sporirii productiei de miere in Apicultura nr 7 1971 .....Verificarea familiilor de albine de reproductie pe baza de generatii paralele :Lucrarile celui de al 24-le Congres Int. de apicultura Apimondia , Buenos Aires 1973.....Asigurarea pepinierelor de crestere a matcilor cu suse valoroase in :Apicultura nr 3 1973

I.Barac & D.Maria :Rezultate privind ameliorarea albinei autohtone Sesiunea de referate SCCAS Bucuresti 1971.......Ameliorarea albinei autohtone , sporirea populatiilor de albine prin selectie si incrucisare Consiliul stintific ACCAS Bucuresti 1971,1972 si 1973.

K.Boger :Zur selection von Bienenvolkeren auf Sammelleistung, Zeischrift fur Bienenforschung Band 9 heft 1969

A.Farcas :Indicele cubital al albinelor din regiunea Cluj :Cartea Romaneasca 1938

N.Foti , M.Lungu , Pelimon , Cornelia , Barac , M.Copaitici , E.Marza :Cercetari privind caracterele morfologice si insusirile biologice ale populatiilor de albine din Romania.Lucrarile celui de al 20-lea Congres Int. de Apicultura , Bucuresti 1965

N.Foti :Date preliminare asupra comportarii albinelor de provenienta de stepa , banatene si transilvanene in conditiile zonei de stepa Anale ICZ Bucuresti 1956

A.Furtunescu:Zootehnie generala si genetica Bucuresti 1971
J.Louveaux:Les probleme pose par la genetique et la selection de l'abeille.Annales de l'Abeille 1967

E.Marza :Date comparative privind comportarea populatiilor de albine de stepa si de munte.Lucrari stintifice SCCAS Bucuresti 1965

E.Marza & S.Serbanescu & D.Maria :Cercetari privind comportarea in tara noastra a albinelor de rasa italiana in Apicultura nr 9 1968

E.Marza & Al.Marcovici :Cercetari privind comportarea albinelor hibride in conditiile din Romania :Lucrari stintifice SCCAS Bucuresti 1965

E.Marza & D.Maria :Comportarea hibrizilor proveniti din incrucisarea albinelor italiane si carpatine :Lucrari stintifice SCCAS Bucuresti 1970
:thanks:

Ma puteti gasii si pe grupul de Facebook ''Apicultori din Ardeal''
https://www.facebook.com/groups/apicultoridinhunedoara/