Wisteria sau Glicina
Este un gen de plante spectaculoase cu unele din cele mai raspandite specii de plante agatatoare decorative – bineinteles in zonele cu climat favorabil.
Pentru stupari este o planta melifera, intalnita in multe liste cu plante melifere, dar date concrete despre potentialul ei melifer nu prea cunosc. Poate impreuna putem trage niste concluzii.
Dau totusi o lista cu plante melifere unde este mentionata si Glicina:
SALCIMUL 600-1500
OTETARUL 600-800
SOF 300
TATARNI 300
CENUSARUL 260-380
IARBA SARPELUI 200-300
BRUSTURUL 200
LUCERNA IRIGATA 250-380
LUCERNA NE IRIGATA 25
LIMBA MIELULUI 150
SCAIETELE 150-350
SPARCETA 100-150
PALAMIDA 130-150
CICOAREA 70-120
SUSAIUL 45
URZICA MOARTA 35
SCORUSUL 30
MARUL 30
FLOAREA SOAREL 50
PRUNUL 20
PEPENI VERZI 20
RUGUL 6
TEIUL 500-1000
URECHEA PORCULUI 500
JUGASTRU 600
GLICINA 200
FACELIA 300-500
CEARA ALBINEI 280-300
CORIANDRUL 200-300
JALESUL 250
SALVIA 200
ARTARUL 150
SULFINA 100-200
MATACIUNEA 150
ZMEURUL 50-100
CEAPA DE SAMINTA 70
ISOPUL 60-120
CRUSETEA 75
CORCODUSUL 40
AGRISUL 30
MUSTARUL 30
VISINUL 25
CASTRAVETI 20
MIGDALUL 5
LIMBA GASTEI 400
Nu mai stiu de unde am salvat aceasta lista, probabil e o publicatie moldoveneasca, pentru ca speciile Sof sau Tatarni nu le cunosc. Ei au unele surse de informare interesante din lumea slava.
Productia da 200 kg/ha data pentru Glicina, este destul de mare, dar trebuie sa spunem ca nu este o specie care sa se cultive pe hectare si in plus cantitatea de flori si deci si de nectar este - dupa cum se va vedea – influentata de multi factori.
Raman surprins de floarea soarelui,doar 50kg/ha? :uimit: Eu cred ca este mai mult!Am cautat si se pare ca ai dreptate http://ro.wikipedia.org/wiki/Plante_melifere
Sof cred ca inseamna sofran.
Glicina am gasit un site polonez care vinde asa ceva(wisteria floribunda japoneza,care are inflorescente mai mari decat sinensis chinezeasca)la primavara o sa facem o comanda comuna pe orumul eGradini.ro .Pretul este bun 20-25lei/planta si are alba,roz si mov!
Eu am in gradina glicina dar inca nu a inflorit!
eu raman frapat de facelia in alte rapoare am vazut mult mai mult decat 500
toate cele bune , intravedar glicina in poze arata superb , parca curge pana la pamant
Denumirea
Numele de Wisteria al acestui gen de plante este dat in cinstea uni doctor si anatomist American, Caspar Wistar (1761-1818). Unii autori il numesc de aceea si Wistaria, dar botanistul Thomas Nuttall care i-a dat numele explica forma cu "e" ca o expresie fonetica a numelui amintit. Caspar Wistar este nepotul unui sticlar german, cu acelasi nume, emigrat in America pe la 1730, probabil si din motive religioase (era Quaker*).
O denumire foarte raspandita a speciilor din acest gen este de Glicina. Explicatia este ca la sfarsitul sec XVIII, speciile de Wisteria cunoscute in Europa erau incadrate in genul Glycine si numite Glycine sinensis si Glycine floribunda. Dupa 1800, la o revizuire taxonomica, cele doua specii amintite au fost trecute intr-un nou gen, numit Wisteria, dar vechea denumire s-a raspandit odata cu raspandirea plantei ca planta ornamentala si nu a mai putut fi schimbata. Mult mai indreptatita sa se numeasca Glicina ar fi cunoscuta Soia, cu denumirea stiintifica Glycina max, dar care a ajuns din orient in atentia europenilor doar dupa 1900.
Pentru ca acum este mai mult timp de povesti, imi permit o divagatie:
* Quaker este un nume depreciativ dat adeptilor unui curent religios desprins pe la 1650 din Biserica Anglicana. S-ar traduce 'cei care se cutremura' sau ,tremuricii' (a nu se confunda cu Penticostalii, care se mai numesc astfel, la noi, depreciativ). Curand au inceput persecutii fata de acesti quakeri si multi dintre ei au emigrat in America. Printre ei si William Penn, fiul unui amiral englez, dar care fiind adeptul acestei miscari a fost de mai multe ori inchis in Anglia. In America, la fel cu multi alti coreligionari, au fost plasati la limita posesiunilor engleze din acea zona de N-E a actualelor State Unite, actualul stat Pennsylvania, care de fapt a luat numele dupa acest William Penn. Cu banii avuti, la care s-au adaugat altii dupa moartea tatalui, Penn a cumparat multe proprietati si a infiintat localitati si orase prospere. Spre deosebire de alte locuri, el a incercat o relatie pasnica cu triburile locale, cu care facea comert dar si de la care cumpara noi terenuri. Organizarea vietii in aceasta provincie Pennsylvania, se facea dupa o constitutie care se spune ca a fost de fapt modelul pentru Constitutia Statelor Unite. Pentru libertatea religioasa care era aici garantata, Pennsylvania a devenit in curand un loc de refugiu pentru multi persecutati religios din toate zonele Europei. Intre acestia si multi germanici, in special menoniti si anabaptisti, care erau pe atunci persecutati atat de catolici cat si de luterani. Probabil asa a ajuns si acel Caspar Wistar in America. De fapt si acum, in Pennsylvania 29% din populatie isi declara ascendenta germana, iar statul nu are o limba oficiala ci si engleza si germana sunt admise in institutiile oficiale.
Inrudiri
Genul Wisteria face parte din familia Fabaceae. Aceasta, dupa ultima clasificare, filogenetica, din 2003, cuprinde cca 18.000 de specii grupate in trei subfamilii departajate in special prin forma florilor:
- Caesalpinioideae
- Mimosoideae
- Faboideae
Wisteria face parte din subfamilia Faboideae, aceeasi cu familia Fabaceae in sens restrans, numita si Leguminoseae sau Papilionaceae (dupa forma florii, de flutur). Aceasta subfamilie cuprinde cca 12000 de specii grupate in 400 de genuri (dupa alte surse 470 genuri cu 14.000 specii). Multe din aceste specii sunt foarte valoroase si mult utilizate in hrana omului sau a animalelor.
Printre caracteristicile speciilor din aceasta subfamilie, regasite si la Wisteria, amintim capacitatea de a fixa azotul atmospheric prin niste noduli din radacini. Este vorba de o simbioza dintre leguminoase si niste bacterii fixatoare de azot, numite Rhizobium.
O caracteristica a leguminoaselor este prezenta unei hemoproteine fixatoare de oxygen molecular, numita leghemoglobina, foarte asemanatoare cu hemoglobina. Aceasta proteina se afla in nodulii din radacini si are rolul de a creea un mediu anaerob, pentru a permite dezvoltarea acelor bacterii fixatoare de azot.
Dintre speciile de leguminoase mai cunoscute amintesc: fasolea, mazarea, bobul*, lintea, soia, arahidele, dar si trifoiul, lucerna, lemnul dulce, salcamul (alb, galben, japonez – fiecare din alt gen vegetal).
Ca imortanta a speciilor din aceasta familie a leguminoaselor amintesc ca numai soia se produce peste 200 milioane tone/an ( dintre care 77% modificata genetic), folosita atat pt hrana animala cat si pt hrana umana.
Proprietatea de a atrage azotul prin acele nodozitati permite imbunatatirea solului, permite ca unele culturi de leguminoase sa fie utilizate in anumite scheme de rotatie a culturilor, sporind productiile agricole si pentru alte specii.
* Bobul este specia care a dat numele familieiFabaceae si a subfamiliei, Faboidae. Se numea inainte Faba vulgaris si a dat numele genului Faba, si de la el al familiei care il continea. Mai tarziu, clasificarile s-au revizuit si genul Faba a fost redenumit Vicia, dar particula Faba a ramas in denumirea familiei. Ca o curiozitate, cei mai mari producatori si consumatori de bob sunt rusii, care detin aproape jumatate din productia mondiala de bob.
Genul Wisteria
Cuprinde 6-10 specii majoritatea din S-Estul Asiei si doar doua din estul Statelor Unite. Toate sunt plante cataratoare, iubitoare de soare si de climate mai calde. Ca si la alte plante agatatoare, de obicei au nevoie de un suport pentru crestere si de fapt statura finala depinde mult de natura suportului. Unele specii se pot dezvolta si fara suport, rasucindu-se intr-un manunchi de 3-4 tulpine. Sensul de rasucire este de obicei determinat genetic si diferit de la specie la specie. Durata de viata este de 40-60 de ani, dar sunt si exemplare care depasesc suta.
Frunzele sunt asemanatoare cu ale salcamului – ca de altfel a majoritatii leguminoaselor – de 15-35 cm lungime, cu un numar impar de foliole, 9-19.
Florile sunt grupate in receme, adica ciorchini de 10-80 cm sau chiar mai lungi, care atarna la fel ca la salcamul galben (Laburnum). Inflorirea este, dupa specie, de primavara inainte de infrunzire pana in august la unele specii. Au culori diferite in general albastru sau violet (in germana Wisteria se numeste Blauregen, adica ploaia albastra iar salcamul galben, Laburnum, care are flori foarte asemanatoare dar galbene, se numeste Goldregen=ploaia de aur. Exista si varietatide Wisteria cu flori purpurii, roz sau albe, dar nu si galbene).
Semintele sunt in pastai la fel ca la Laburnum si toxice la fel ca la acesta.
• Wisteria brachybotrys Siebold & Zucc.
• Wisteria brevidentata Rehder
• Wisteria floribunda (Willd.) DC. – Japanese Wisteria
• Wisteria frutescens (L.) Poir. – American Wisteria
• Wisteria macrostachya (Torr. & Gray) Nutt. ex BL Robins. & Fern. – Kentucky Wisteria
• Wisteria sinensis (Sims) DC. – Chinese Wisteria
• Wisteria venusta Rehder & Wils. – Silky Wisteria
• Wisteria villosa Rehder
Cele mai raspandite specii sunt:
- Wisteria sinensis (Sims) DC. – Chinese Wisteria
- Wisteria floribunda (Willd.) DC. – Japanese Wisteria
-Wisteria frutescens (L.) Poir. – American Wisteria
Dau aici componentele unei flori de Wisteria sinensis, asemanatoare de fapt si cu celelalte specii de Wisteria.
In a doua poza inca o imagine care arata cat de frumoasa este aceasta planta in perioada infloririi:
Wisteria este o extraordinara planta decorativa!
intr adevar arata f bine !!
unde gasim seminte ????
Seminte se gasesc pe diferite site-uri dar glicina din seminte infloreste dupa 10 ani asa ca cel mai bine este sa cumperi planta.Am gasit o firma din Polonia care vinde wisteria floribunda( soiul japonez are inflorescentele mai mari ca ale glicinei chinezesti ce se gaseste frecvent pe la noi)la primavara s-ar putea sa facem o comanda comuna pe foumul eGradini.ro pe care eu sunt logat.Preturile sunt destul de bune in jur de 25lei+taxe transport! :bzz:
astept !!! :hi:
Inmultirea
Wisteria se inmulteste destul de usor si are o foarte mare putere de crestere. Totusi in primii doi ani cresterea poate fi mai mica.
1. Inmultirea prin seminte
Nu este prea dificila. Este indicat un process de scarificare, adica de zgariere mecanica a cojii semintelor. Se inmoaie apoi in apa calda timp de 24 ore. Se pot semana in ghivece cu sol afanat cu nisip si humus. Temperatura optima de germinare este 15-18 grade Celsius. Durata pana la rasarire este de una-doua luni. Exemplarele din seminte cresc viguroase, dar au un defect: prima inflorire apare tarziu, la 8-10 ani sau chiar mai mult, dupa soi.
2. Inmultirea prin butasi
Ca si cea prin marcotaj, are avantajul ca noua planta este o clona a plantei-mama. Daca se alege un exemplar cu o inflorire bogata sau alte caracteristici speciale, acestea se vor regasi si in noua planta inmultita vegetativ din ea. Se pot folosi butasi din lemn tare sau din lemn moale (din coarde din anul respectiv). Butasul sa aiba 6-8 cm si sa contina si ochiuri cu muguri. Se ingroapa in pamant umed si nu la soare. Perioada pentru inmultirea din butasi in lemn moale este de la sfarsitul primaverii pana la mijlocul verii. Din pacate procentul de reusita nu este foarte ridicat.
3. Inmultirea prin marcotaj
Procedeul de marcotare consta in introducerea unei parti aeriene in sol, pastrand legatura cu planta-mama, pana cand se inradacineaza. In cazul Wisteriei se foloseste o coarda mai lunga, care se apleaca spre pamant si se introduce pe o portiune in sol,cam la 15 cm, dupa ce in prealabil s-a zgariat coaja acelei corzi in zona inpamantata. Aceasta coarda va dezvolta radacini pe portiunea din sol, fiind in continuare alimentata si de planta-mama. Dupa ce isi dezvolta propriile radacini, coarda se sectioneaza in partea spre planta-mama. De obicei aceasta se face primavara.
4. Wisteria se poate si altoi.
Cum am mai spus, prin inmultirea vegetativa se reduce cu cativa ani perioada de incepere a infloririi.
In primii 1-2 ani este bine ca micutele plante sa fie protejate de gerurile iernii.
Pentru delectare iata un site cu alte poze: http://barbara.sunphoto.ro/salcami/22266682
Cine este "barbara"? =D> :)
Wisteria sinensis
Este specia de Wisteria cea mai viguroasa si cea mai raspandita cel putin in Europa, unde a fost introdusa din China in 1815.
Are talia de 9-12 (30) m si dupa cateva zeci de ani, tulpina poate ajunge la baza la un diametru de 50 cm. Tulpina si coardele se rasucesc in sens invers acelor unui ceasornic. Frunzele sunt de 25-30 cm cu 7-13 foliole (cel mai frecvent 11 spre deosebire de specia japoneza care are mai multe foliole). Fiecare foliola are 5-10 cm, de culoare verde intens. Infloreste in aprilie-mai, inainte de aparitia frunzelor. Florile sunt de obicei albastru-violet, dar pot avea si alte culori de la alb, roz la purpuriu sau visiniu. Florile au marimea de 2,5 cm (mai mari decat la specia japoneza) si sunt grupate in ciorchini compacti de 15-30 cm lungime. Florile din ciorchine se deschid aproape simultan si de obicei au un parfum characteristic. In unii ani aceasta specie mai poate inflori o data in toamna, in august, dar acea inflorire este mai redusa si ciorchinii florali mai putini si mai mici. Fructele sunt pastai de 10-15 cm. Se matureaza prin august, dar pot ramane pe ramuri pana in iarna.
Rezista pana la zona 5 climatica, adica la temperaturi pana la -20 grade Celsius (vezi si harta raspandirii in SUA). Este toleranta la umbra dar infloreste numai daca are expunere totala sau partiala la soare.
Prefera, ca si alte soiuri de Wisteria, soluri permeabile, bogate, umede dar bine drenate. Solurile calcaroase ii sunt mai putin favorabile, uneori determinand o culoare mai galbuie a foliajului.
Durata de viata este de 40-60 de ani, dar sunt si exemplare care pot ajunge la 100 de ani.
Marimea finala a plantei depinde mult de suportul pe care creste. Se poate dezvolta si fara un suport, caz in care talia plantei este mai mica, se formeaza ca un copac cu trunchiul rasucit si coroana aplatizata. Se cunosc si exemplare exceptionale. Astfel un exemplar plantat in 1892 in California este considerat cea mai mare planta cu flori din lume: la dezvoltarea maxima a ajuns la 150 m lungime si o greutate de 230 (dupa alte surse 250) tone. Ocupa o suprafata de 4000 metri patrati si in cele 5 saptamani de inflorire ar fi avut pana la 1,5 milioane de flori!
Toate componentele plantei contin un glicozid numit wisterin, care e toxic, provocand greata, varsaturi, dureri de stomac, diaree. A produs in multe tari intoxicatii la copii. Semintele sunt cele mai toxice.
Avand cresterea cea mai exploziva, necesita cele mai multe taieri. De obicei se fac doua taieri pe an , una de toamna si una de primavara, de aceste taieri depinzand atat talia finala a plantei cat si amploarea infloririi.
Trebuie mare grija in alegerea locului de plantare cat si la trainicia suportului. Dezvoltarea in timp a plantei poate sa determina prabusirea suportului daca nu a fost suficient de rezistent. In general se recomanda sa se amlaseze la cca 1,5 m de cladiri, ca sa nu le pricinuiasca deteriorari. Poate afecta jgheaburile si burlanele pentru apa, tiglele sau alte elemente arhitecturale ale cladirilor.
Exista mai multe varietati de Wisteria sinensis (W.S.) dintre care amintesc doar cateva:
- W.S."Alba" – foarte parfumata
- W.S."Black Dragon" – cu flori duble, purpuriu inchis
- W.S."Purpurea" – purpuriu-pal
- W.S."Plena" – cu flori pline
- W.S. "Caroline"
- W.S. "Verigata" – cu Frunze in doua culori
- W.S. "Prolific" – cu flori lila, simple
Sa dau si niste poze:
1 Harta repartitiei la W. sinensis in SUA
2 Sensul de infasurare la W. S.
3 Forma de copac
4 Tulpina si suport
Stefane, sa intzeleg ca daca am o gradina asa mai sanatoasa ca si prin RO si imi fac un suport ca in poza "2" pe aproape toata suprafata gradinii atunci solul din gradina va fi foarte azotat(in mod natural) si legumele din gradina (rosii, ardei, cartofi, varza, etc) vor beneficia de un sol bogat? Deci nu mai trebuiesc facute stropiri cu chimicale(pt ca nici nu vreau sa maninc chimicale) dar totusi vreau roade bogate de la legumele mele.
Plus ca wisteria alba (cea parfumata cum scrii tu) poate ar atrage si viespii care vor curatza gradina de insecte. Astfel nu ai nevoie de insecticide si mentii gradina/recolta la "maxim" fara pagube cauzate de insecte.
Totodata cred ca ar trebui sa udam o astfel de gradina destul de des deoarece wisteria ar lua multa apa din sol.
Vad eu bine toate astea?
Citat din: Kiwi Bee din Decembrie 17, 2011, 04:09:57 AM
Stefane, sa intzeleg ca daca am o gradina asa mai sanatoasa ca si prin RO si imi fac un suport ca in poza "2" pe aproape toata suprafata gradinii atunci solul din gradina va fi foarte azotat(in mod natural) si legumele din gradina (rosii, ardei, cartofi, varza, etc) vor beneficia de un sol bogat? Deci nu mai trebuiesc facute stropiri cu chimicale(pt ca nici nu vreau sa maninc chimicale) dar totusi vreau roade bogate de la legumele mele.
Plus ca wisteria alba (cea parfumata cum scrii tu) poate ar atrage si viespii care vor curatza gradina de insecte. Astfel nu ai nevoie de insecticide si mentii gradina/recolta la "maxim" fara pagube cauzate de insecte.
Totodata cred ca ar trebui sa udam o astfel de gradina destul de des deoarece wisteria ar lua multa apa din sol.
Vad eu bine toate astea?
Stiu eu ce sa zic? Zic sa faci si sa ne spui si noua cum este. Ca zona climatica cred ca esti bine plasat. Ca aport de azot, sa nu exageram. Parca am dat niste date despre Gladita, tot din familia Leguminoase sau Pastaioase. Zicea ca aportul de azot al unui hectar de Gladita este de 80 kg/an, din care cam 80% este pentru nevoile proprii si restul poate fi folosit de 'colocatari'. Iarasi am gasit undeva ca americanii planteaza salcami pe langa lanurile de culturi, in special de porumb, constatand ca are un efect benific pentru productii.
Wisteria floribunda
A fost introdusa in Europa pe la 1830 si in SUA pe la 1860. Originara din Japonia, se si numeste Japanese wisteria (in engleza). Este de talie ceva mai mica decat W. sinensis, cu talie cam de 8 m, dar poate ajunge si la 30 m lungime. Se rasuceste in sensul acelor de ceasornic, invers decat specia chinezeasca.Are Frunze de 25-38 cm lungime cu 13-19 foliole, fiecare de 4-8 cm lungime. Florile de diferite culori, la fel ca la W. sinensis, dar mai slab parfumate. Fiecare floare are 1,5-2 cm lungime (fata de 2,5 la W.S.).Florile sunt dispuse in raceme (ciorchini) mari de 20-50 cm lungime. Sunt cele mai spectaculoase din tot genul Wisteria prin marimea ciorchinilor, dar florile nu sunt dispuse asa compact pe ciorchine ca la W.S. Infloreste de la inceputul la mijlocul primaverii, ceea ce o face sensibila la gerurile tarzii care ii pot afecta mugurii. Prima inflorire este ceva mai timpurie decat la W.S., dar in unele cazuri poate fi la peste 10 ani de la plantare. Florile unui ciorchine nu se deschid simultan ci pe rand, incepand de la baza. Nu infloreste si toamna. Fructele sunt pastai maro de 10-15 cm lungime, toxice, ce se coc in vara dar stau pana toamna tarziu pe ramuri. Face mai multe pastai decat W.S. Durata de viata este in jur de 50 de ani. Trunchiul nu ajunge la dimensiunile speciei chinezesti, masurand la baza la maturitate cca 20 cm diametru, fata de pana la 50 cm la W.S..
Varietati de Wisteria floribunda:
• Alba – cu flori albe pana la 50 cm. Infloreste in mai. E puternic crescatoare, cu Frunze verde-luminos si talie de 6-10 m. Toamna frunzele devin galbene.
• Carnea – culoare roz-rosiatic
• Issai Perfect – flori albe. Spre deosebire de alte varietati care incep inflorirea doar dup ace planta se matureaza, aceasta varietate infloreste si in timpul cresterii, incepand de la cca 3 ani. E una din putinele varietati la care sensul de rasucire nu este stability genetic ci se stabileste de la caz la caz in primele stadii de crestere.
• Ivory Tower – flori albe, numeroase, parfumate.
• Lawrence – flori albastre. Rezistenta la frig.
• Longissima – flori usor violete; ciorchini foarte lungi.
• Longissima Alba – flori albe in ciorchini care ajung pana la 0,5 m.
• Macrobotrys – rosu-violet, puternic mirositoare. Ciorchini pana la 1 m sau chiar mai mult. Infloreste in mai-iunie, dupa zona. Pentru florile ei mari este trecuta in Cartea Recordurilor.
• Macrobotrys Cascade – flori albe sau roz-violet. Crestere puternica.
• Plena – flori umplute (batute), in ciorchini densi.
• Praecox – albastru-violet. Varietate pitica.
• Purpurea – flori violet-purpurii.
• Rosea –flori roz-pal cu varfurile violet. Ciorchini de 45 cm lungime.
• Royal Purple – flori violete
• Rubra – roz intensive pana la rosu
• Snow Showers – flori albe cu tonuri lila.
• Texas Purple – flori violete. Infloreste si in timpul cresterii.
• Violacea Plena – flori umplute, violete, in forma de rozeta.
Dau si cateva poze:
1. Repartitia Wisteriei floribunda in SUA
2. Flori
3. Comparatie intre frunzele de Wisteria japoneza si chinezeasca
4. Tulpini de W. floribunda
5. Tulpina si suport
6. W. floribuda - frunze si flori
Wisteria frutescens sau Wisteria americana
Are doua varietati:
1.Wisteria frutescens var frutescens
Originara din Virginia +Texas, dar este raspandita (vezi harta) in 28 din statele Statelor Unite, fata de 21 state W. floribunda si 25 la W. sinensis
- creste doar la 2/3 din talia speciilor asiatice. Ajunge pana la cca 15 m
- racemele ei sunt cam ½ din ale speciilor asiatice, cele mai mici din genul Wisteria
- Frunze de verde-inchis de 10-30 cm lungime cu 9-15 foliole de 2-6 cm lungime
- infloreste mai tarziu, cam in iunie si timpul de inflorire este putin mai mic
- uneori mai infloreste sporadic in timpul verii
- florile nu sunt parfumate sau slab parfumate, dr cca 2 cm fiecare floare
- infloreste si in timpul cresterii, deci incepe inflorirea mai repede dupa plantare
- infloreste numai in lemn nou
- pastaile sunt mai degraba netede decat catifelate
- e mult mai putin invaziva decat speciile asiatice
- se rasuceste puternic in sensul acelor de ceasornic
- face raceme dense albastru-violete de 5-15 cm lungime
- se considera toleranta la umbra, dar nu infloreste decat la soare sau sa aiba macar cateva ore /zi soare
O varietate de W. frutescens, Wisteria 'Amethyst Falls', este comercializata mai des. Infloreste in aprilie si de multe ori inca o data in in iulie.
Exista un soi numit Nivea, care are flori albe si cu ceva parfum
2.Wisteria frutescens var macrostachya
- asemanaroare cu varietatea frutescens dar are si deosebiri. E originara din Kentucky
- florile au ceva parfum
-infloreste si in timpul cresterii, deci la 2-3 ani de la plantare, printre cele mai precoce din genul Wisteria
Si cateva poze:
1. harta repartitiei in SUA
2. tulpini de W. frutescens
3. W, frutescens inflorita in 27 aprilie, la Chicago
4. racem de W. frutescens la 9 iulie
5. W. frutescens fara suport
6. W. frutescens macrostchya
7. W frutescens alba
Wisteria venusta
Este o specie interesanta dar mai putin raspandita. Se mai numeste in engleza Silky Wisteria, adica Wisteria matasoasa. Aceasta datorata frunzelor moi, pufoase, acoperite cu niste perisori fini. O alta denumire a acestei specii este W. brachybotrys.
E originara din Japonia. Se rasuceste de regula in sens invers acelor de ceasornic, dar sunt si exceptii.
Are nevoie de sprijin ca lemnul trunchiului nu se rigidizeaza decat dupa mai multi ani. Dupa aceea sprijinul poate sa se inlature.
Sunt cateva varietati dintre care principalele sunt:
1. Wiasteria venusta alba (numita si Shiro-Kapitan)
-crestere rapida
-talie mai mica, 9-10 m la maturitate
- frunze pana la 35 cm cu 9-13 foliole cu perisori fini
-receme de cca 15 -30 cm
-flori albe cu o pata galbena in centru
-florile individuale la specia W. venusta sunt cele mai mari dintre toate speciile de Wisteria, aproape dublu de mari decat la alte specii de Wisteria
-au un parfum slab cu miros dulce sau de mosc, dupa varietate
-infloreste in mai-iunie, cam o data cu cresterea frunzelor
-rezista pana la zona 5b climatica, la temperature de -25, -27 grade
Sunt si varietati cu floarea dubla sau plina (Alba Plena). Acestea , ca toate florile pline, nu mai au stamine si pistil, deci nu produc nectar sau polen nici seminte si inmultirea este vegetativa.
2. Wisteria venusta violeta (sau Murasaki-Kapitan)
- flori adanci cu albastru si galben in mijloc.
- ciorchinii pot ajunge pana la 45 cm lungime
- sunt parfumate
- ca si la varietatea alba, face pastai catifelate, lungi pana la 20 cm
Si cateva poze:
1. W. venusta violacee
2. W. venusta violacea (alta nuanta)
3. W. venusta alba
Stefan1 ! :hi: Din care din aceste specii voi primi de la tine un puiet cu ocazia tirgului de la Blaj ? ^:)^ :bzz:
Citat din: Bătrânul din Decembrie 22, 2011, 11:15:28 AM
Stefan1 ! :hi: Din care din aceste specii voi primi de la tine un puiet cu ocazia tirgului de la Blaj ? ^:)^ :bzz:
Am deschis acest topic pentru ca cei care doresc sa-si procure un asemenea gen de plante sa stie putin mai mult despre varietatile pe care le pot cauta. De asemenea cu ajutorul stuparilor care eventual deja detin o asemenea planta sa vedem cam ce potential melifer are, pentru ca spun si eu cum spunea Cosbuc: "Zici ca afli-n carti de scoala?
As! Ramai cu mana goala."
Dau aici ceva mai multe amanunte despre inmultirea prin marcotare, care ar fi mai indicata, tinand cont ca pornind de la samanta, o Wisteria infloreste foarte tarziu, la 10 sau chiar la 20 de ani.
Marcotarea e bine sa se inceapa primavara (bineinteles asta presupune sa avem o planta matura). Se alege o coardapornita mai de jos, fara a o separa de planta-mama. I se inlatura coaja de pe o portiune de cativa cm. Acoe bine sa se puna un hormon de inradacinare. Se pune apoi muschi umed si se inveleste local cu folie de plastic gaurita. Acea portiune se introduce in pamant pana la 15 cm, dupa care varful corzii se scoate iar la suprafata. Inradacinarea dureaza cateva luni. Cel mai bine a doua primavara se separa aceasta coarda de planta-mama.
Unii recomanda ca acea coarda sa se ingroape toata, superficial, in pamant, dupa ce din loc in loc i se desface coaja pe o pertiune de 1,5-2 cm. In locurile respective coarda va face radacini, iar dupa ce a facut radacini se poate dezgropa si sectiona in mai multe segmente, bineinteles fiecare segment sa aiba radacini si se vor planta eventual in ghivece. O atmosfera foarte umeda si calda este mediul cel mai bun in care butasii sau marcotele inradacineaza mai repede.
Despre taieri
Wisteria, in special Wisteria sinensis, sunt plante cu crestere viguroasa. Pentru a controla cresterea si dezvoltarea lor sunt necesare taieri regulate. De obicei se fac doua taieri anual, una de primavara si una de toamna. Inflorirea si amploarea infloririi sunt strans legate de aceste taieri.
In toamna, in special la W.sinensis, lastarii tineri sunt drastic scurtati la 5-7 ochiuri, maxim 0,5 metri. Se pot lasa eventual 1-2 coarde plecate de la baza plantei, pentru inlocuirea eventuala a tulpinilor vechi. Primavara, pana cel mai tarziu la mijlocul lui martie, se face o noua taiere. Lastarii tineri (din care unii mai pot fi afectati in iarna de ger) se mai scurteaza o data la 3-5 ochiuri. Acum se pot face taieri si in lemnul vechi, inlaturandu-se coardele uscate sau prea batrane.
In conditiile noastre s-a constatat ca W. sinensisi infloreste mult mai slab in coarde la peste 15 m lungime, de aceea se recomanda limitarea coardelor cam la aceasta lungime, iar la W. floribunda la 10 m.
Iar s-a constatat ca numarul de ciorchini florali este mult mai mare in corzile orientate orizontal si mai slab in cele verticale, la care insa cresterea este mai puternica. Deci dupa cum orientam corzile plantei vom avea o inflorire mai buna sau o crestere mai buna.
Unii recomanda ca dupa ce florile s-au trecut sa se inlature pe cat posibil prin taiere. Astfel planta nu isi iroseste energiile in a produce seminte si poate sa produca o a doua inflorire in toamna la W. sinensis sau o mai buna inflorire anul viitor.
Putin si despre ingrasaminte:
Nu se recomanda ingrasaminte pe baza de azot, deoarece planta isi produce necesarul de azot. Administrarea de ingrasaminte cu azot dezvolta mult masa foliara, dar impiedica infloririle. Pentru o buna inflorire se recomanda ingrasamintele pe baza de potasiu si fosfor.
Despre potentialul melifer al Wisteriei sunt, curios, foarte putine referinte. De asemenea e surprinzator ca in atatea poze cu flori, apar foarte putine insecte. Asta duce la concluzia ca Wisteria nu are un mare potential melifer.
Am gasit unele referiri la Wisteria in legatura cu anumite specii de fluturi sau de viespii. Se spunea ca Wisteria este polenizata de insecte mari. Asta poate presupune ca accesul la nectarul din floare este mai dificil si doar insectele cu trompa lunga, cum sunt fluturii, pot ajunge la el. Despre viespii se spune ca masculii acestora se pot intalni des pe Wisteria. Se stie ca spre deosebire de albine. masculii de viespii au capacitatea de a se hrani singuri dupa ce devin maturi si chiar sunt alungati din cuib si ultima parte a vietii o petrec in natura. Viespile au capacitatea de a roade pe lateral florile unde nu ajung la nectar si poate sa se intample acest lucru si la Wisteria, dar sunt doar presupuneri. Pe de alta parte se stie ca Wisteria infloreste primavara, iar masculii de viespii apar de la sfarsitul lui iulie spre toamna. Atunci nu putem vorbi decat de florile de Wisteria sinensis, care poate inflori si in toamna, in august.
In listele de plante melifere este data frecvent si Wisteria, dar in unele se mentioneaza ca nu detin date despre cantitatea de nectar sau polen oferita, in altele se spune doar ca sunt bine vizitate de albine.
Pe site-uri care vand si plante de Wisteria, uneori se mentioneaza ca este melifera.
Ex.:
"La floraison de la glycine du japon rose est très odorante et mellifère."
"La floraison de la wisteria sinensis est très odorante et méliffère. La glycine de chine est la plus odorante des glycines."
Cred ca nu e nevoie de traducere.
Astept ca aceste date sa le completeze stuparii care deja au sau vor avea exmplare de Wisteria. Probabil sunt diferente si intre speciile de Wisteria, mai cu seama ca si marimea florilor individuale este diferita dupa specie, cele mai mari fiind la W. venusta, medii la W. sinensis si mai mici la W. floribunda.
30 lei in piata Obor Bucuresti (7 martie 2014)
Ceva concret despre glicina(wisteria), matusamea are in curte, si am mai vazut la cineva, infloreste cam de 2-3 ori pe an, eu asa am vazut, e o planta ornamentala care e ca o vita de vie(parerea mea), ea creste si pe casa, ziduri, sau pe diferite schelete metalice facute de om. Am vazut ca e vizitata de albine, bondari si alte insecte.
glicina(wisteria), aveau doua variante: arbore si liana.
asta de care zic eu este liana