De multe ori veti gasi in stup o ganganie ( insecta ) care seamana cu un scorpion. Nu-l omorati. Este asa zisul " scorpionul fals " care nu are nici ac si nici venin. Se hraneste cu ouale si larvele paduchilor- in special Braula coeca.
Pt fc vaslui
Este o insecta din ordinul Pseudoscorpionida, clasa Arachnida. Au clesti asemanatori cu ai scorpionilor sau a racilor, nu au coada, colorati in brun sau galben , lungi de 3-4 sau chiar pana la 7 mm ( wikipedia )
Alecs 13 10 2007
O matca ( buna ) depune in 24 de ore, 2000-3000 de oua care cantarite , depasesc de doua ori greutatea corpului ei
O matca in 3-4 ani de viata, depune pana la 2.000.000 de oua, ceea ce face de 1650 ori greutatea ei.
Am gasit si eu scorpionul fale in lazi. Si ma intrebam daca nu cumva este afectat de tratamentele antivarooa. Oricum, albinele nu il plac, deoarece l-am gasit numai pe podisoare, sau mai sigur, in afara spatiului controlat de albine.
Da e normal. Scorpionul fals traieste intoate zonele tropicale si temperate si deci si in Romania. De regula se ascund in pesteri,in crapaturile petrelor, sub scoarta copacilor,in crapaturi ale cladirilor ori in colturi ascunse ale mobilierului vechi. Deci si in stup o sa-l gasim tot ascuns si unde e mai ascuns decat in lazi, sub capace etc.
Si eu l-am vazut de mai multe ori , chiar si anul acesta. Cand l-am vazut prima data n-am stiut ce e. Cand intamplator am citit despre el si apoi l-am revazut mi-am dat seama ce e . Nu prea poti sa-l studiezi ca e sperios si fuge repede.
Alecs 20 10 2007
dihania daca se hraneste cu oua si larve de insecte nu cred ca iarta nici pe cele ale albinelor
Ouale de matca sunt mai mari.
Pt reducerea nr de paraziti ar fi oare posibil sa inmultim acesti scorpioni?
Ii acepta albinele?
cu stima,
Nu stiu de ce a fost abandonat acest toic ?Subiectul este extrem de important si actual.Din obs. mele din stupina, am obs. o diminuare a numarului acestui nas al varoa in ultimii 10 -15 ani. Un motiv ar fi ,dezinf. stupilor prin flanbare,dar nu cred ca si tratamentele anti varoa nu ar fii raspunzatoare de micsorarea numarului acestora. Mai cred ca, acest scorpion a jucat un rol hotaritor in a rezista in timp a speciei de alb. pana la domesticire dar si apoi ,dupa modelul animalelor din savane. Decimarea acestora(a scorpionului) a inceput sa se produca atunci cand omul a inceput sa fol. produse fizico-chimice, antimicrobiene si anti varoa. Se poate reveni la ce a fost ,printr-un program diabolic bine stabilit ,pe efective mici de fam. alb. izolate ,pe raza a cel putin 15 km.Se merita cel putin in apicultura ecologica.
Ordinul Pseudoscorpionida cuprinde cca 3300 de specii cuprinsi in 23 de familii si 430 de genuri.
Sunt insecte mici, de regula de 2-4 mm si doar cateva specii ajung la 7-12 mm (Garypus titanius). Denumirea ii provine de la asemanarea cu scorpionii, datorita 'clestelor', cum se vede din poza. In realitate sunt mai apropiati de paianjeni.
Cele mai multe specii traiesc in zonele mai calde, de obicei in loc deschis, in frunzisul cazut, dar si sub coaja copacilor sau chiar in acestia, cat si in crapaturile stacilor sau in pesteri. Unele specii insa se pot intalnii in coloniile de furnici si termite, hranindu-se cu larvele acestora. Se pot gasi si in cuiburile de pasari sau in cotete, cat si in apropierea coloniilor de albine. Desi prefera in general locurile mai umede, unele specii s-au adaptat la mediul casnic, se intanesc in crapaturile mobilei sau in carti (asanumitul scorpion al cartilor, Chelifer cancroides).
Majoritatea speciilor au doi-patru ochi, dar sunt si specii fara ochi. Oricum principalul lor simt este cel tactil. Are pe corp dar mai cu seama pe cele patru perechi de picioare si pe acele brate (pedipalpi), o seama de perisori care sesizeaza vibratiile din sol si din aer, asa sesizeaza prada de la 15 mm distanta.
Pedipalpii, acele brate sau cleste, au un rol insemnat atat la scorpioni, cat si la pseudoscorpioni sau la paianjeni. La majoritatea speciilor de pseudoscorpioni, aceste cleste au in varf organe cu venin, care ametesc prada. La paianjeni este mai interesant, ca polipalpii sunt folositi ca organ copulator. La mascul ultimele doua segmente sunt modificate si cu ele introduce sperma in orificiul genital al femelei. Forma acestei terminatii trebuie sa se potriveasca cu organuk feminin si e un fel de protectie ce nu permite imperecherea cu alte specii de paianjeni (trebuie cheia potrivita).
Hranirea
Falsii scorpioni sunt insecte carnivore. Se hranesc cu mici insecte, arahnide (omizi), purici, muste, sau cu larvele sau ouale acestora. In general falsii scorpioni sunt folositori omului, consumand vietati daunatoare omului. O caracteristica interesanta a falsilor scorpioni este ca ei au o predigestie externa. Adica Falsul Scorpion (F.S.) injecteaza o enzima in corpul victimei, care lichefiaza tesuturile acesteia si apoi pot fi supte de pradator. O alta caracteristica a acestei clase este ca are organe de producere de matase. Aceasta nu este folosita la teserea de retele ca la paianjeni, ci doar folosita in timpul iernarii, cat si in timpul naparlirilor. De asemenea din matase femela tese un fel de cuib unde depune ouale, atasat de corp, apoi acolo tine si puii, pe care in prima saptamana ii hraneste cu un fel de lichid hranitor.
Inmultirea
Nu are loc o acuplare, ci masculul depune sperma pe o suprafata de unde femela o preia si o introduce in orificiul genital. In acest timp masculul o poate dirija cu acele clesti sau sa o scuture pentru buna asezare a spermei.
Durata de viata este de 2-3 ani.
Un alt comportament interesant al unor specii de F.S. este deplasarea folosind ca vehicul sau vector fie o insecta (musca, tantar, gandacel), fie pasari sau chiar animale. Astfel s-au gasit scorpioni in capcanele de insecte, unde nu puteau ajunge decat dusi de insecte. Oare folosesc si albinele?
In poza de mai jos este o specie de Fals Scorpion, dar nu e cel intalnit la noi in stupi, care are cam aceeasi forma dar este de culoare maro. Se vede forma foarte aplatizata, care ii permita sa patrunda in crapaturi si locuri stramte, probabil in cautarea prazii.
Scorpionul fals si albinele.
Nu sunt multe informatii despre acest lucru, totusi poate multi stupari au vazut aceste insecte in special pe podisoarele stupilor.
S-a spus si pe forum si in unii autori au sustinut ca aceste vietati consuma paduchii, Braula si Varroa. Totusi aceste referinte sunt foarte putine.
Se stie ca sunt in Sudul Africii doua specii de falsi scorpioni care se gasesc doar in preajma coloniilor de albine, dar nu stiu amanunte despre comportamentul acestora. Se mai vorbeste despre o specie de pseudoscorpion din Asia, Indicus Ellingsenius, care ar fi fost filmata ca mananca Varroa sau larve de Varroa din colonii de albine asiatice, probabil Apis Cerana.
Eu nu stiu cum se poate produce asta, stiind biologia acestui parazit si comportamentul falsului scorpion. Ca sa manance larve, ar trebui sa intre in celulele capacite, ori nu vad cum pot face asta. Si Varroa adulti nu ar putea manca decat daca i-ar lua de pe albine, ceea ce nu cred ca se intampla. Poate pe cei care cad pe fundul stupului, sau oricum nu sunt pe albine. Totusi sunt persoane care au declarat ca in prezenta acestor insecte a scazut infestarea cu Varroa. Poate cineva dintre D-voastra au mai multe informatii.
In Europa se vorbeste de cca 70 specii de scorpion fals, dintre care cca 12 ar putea avea legaturi cu albinele. Pe un blog din America se amintea ca in Europa au fost stupari care au intalnit acest F.S., dar cu 70 de ani in urma.
La noi cel putin se intalneste destul de des cu sau fara stiinta la americani. Chiar recent, de vre-o saptamana, am vazut cativa pe scandurelele unui stup. NU AM VAZUT INSA NICIODATA UNUL IN STUP, ceea ce nu inseamna ca nu ar putea sa fie. Tata spunea ca acesta este util ca distruge ouale si larvele DE MOLII. Se stie ca moliile depun oua in stupi in locurile inaccesibile pentru albine, in crapaturile lazii sau intre rame si lada unde nu sunt respectate distantele corecte. In lazile primitive, din nuiele, unde moliile aveau multe locuri unde puteau sa se dezvolte, utilitatea F.S. probabil era mai mare. Deci nici macar Braula, care creste puii sub capacelele celulelor de miere, nu stiu daca poate fi acolo atacata de scorpioni. Si eu sunt de aceeasi parere, ca ataca doar ouale si larvele de molii, dar chiar si asa cred ca este un prieten al stuparului, mai cu seama in climatele unde molia cerii este mai periculoasa. Daca poate ataca si Braula sau Varroa, cu atat mai bine, dar eu nu vad cum. Se spune ca in tipurile noi de lazi, care nu mai au crapaturi sau sunt din alte materiale decat lemnul, Scorpionul Fals nu se mai prea intalneste.
Asta o fi? :uimit:
Nu, nici vorba. E mult mai mic si nu e asa fioros. Chiar nu stiu ce ai aratat acolo. Poate ai gasit si comentarii, ca vad si o albina moarta acolo. Inseamna ca numai prietenul albinelor nu-i.
ARE IN JUR DE 2-3 MM SI CULOAREA CARAMIZIE?
Citat din: stefan1 din Decembrie 18, 2010, 01:37:13 AM
Nu, nici vorba. E mult mai mic si nu e asa fioros.
Ai dreptate! M-am mai documentat si se pare ca este vorba despre o specie de scorpion! Nu va speriati, poza nu a fost facuta in Romania!
Pseudoscorpionul este o arahnida mica, cu un corp plat, în forma de pară şi prevazut cu clesti care se aseamana cu cei ai scorpionului.
Dimensiunea corpului este, de obicei, intre 2-8 mm.
Cea mai mare specie cunoscuta ajunge pana la 12 mm.
Abdomenul este alcătuit din doisprezece segmente, fiecare segment fiind protejat cu placi din chitina.
Corpul este scurt si rotunjit la spate, in loc sa fie continuat cu o coada segmentata si prevazuta cu ac,
asa cum au scorpionii adevarati.
Culoarea corpului poate fi de la galbui-pal pana la maro-inchis, cu gheare ce au de multe ori o culoare
contrastanta fata de corp.
Pseudoscorpionul poate avea doi, patru sau chiar niciun ochi.
Un pseudoscorpion are opt picioare cu cinci-sapte segmente, numărul de segmente fiind un indiciu folosit
de cercetatori pentru a distinge familiile şi genurile.
Are doi clesti lungi care seamana foarte mult cu cei ai scorpionului.
Fiecare cleste are o parte imobila si una mobila (deget).
O glanda cu venin precum şi canalul prin care acesta se deverseaza sunt de obicei localizate în degetul mobil al clestelui; otrava este folosita pentru a captura şi imobiliza prada.
Cand isi manca prada, pseudoscorpionii toarna un lichid uşor coroziv asupra acesteia, pentru a o lichefia, iar apoi o ingereaza.
Exista mai mult de 3.300 de specii de pseudoscorpioni inregistrate in peste 430 de genuri.
Raspandirea acestora pe glob variaza, putand fi intalnit chiar si in zonele temperate-reci sau chiar in pesteri, dar cele mai multe specii sunt intalnite in zonele tropicale si subtropicale.
Pseudoscorpionul traieste sub scoarta copacilor, sub frunze si putregaiuri, in sol, in scorburi, sub pietre,
in fisurile stancilor.
Poate fi intalnit si in case, fiind observat adesea in camere cu carti prafuite.
Ai vietatea de doar 2.5 - 4.5 mm isi poate gasi hrana ce consta in acarienii din praf sau din casa in general.
Pseudoscorpionul intra in case prin diverse modalitati, cea mai frecventa fiind aducerea sa odata cu lemnele de foc.
Dupa cum an vazut, culoarea acestora variaza in functie de zona geografica si de mediul in care traiesc (in pamant, sub frunze, in copaci).
Deci poza pusa de Stefan1 este exact a unui pseudoscorpion, doar ca acesta nu traieste la noi in tara!
Pentru a va forma o idee despre cum arata gangania asta, atasez si eu cateva fotografii!
Altele ceva mai "artistice"
Atasez si un document, insa este in limba engleza!
LISTA SPECIILOR SI SUBSPECIILOR DE SCORPIONI FALSI CARE TRAIESC IN ROMANIA
Family Chthoniidae
Chthonius (Chthonius) cavernarum Ellingsen 1909
Chthonius (Chthonius) decoui Georgescu and Cǎpuşe 1994
Chthonius (Chthonius) diophthalmus Daday 1888
Chthonius (Chthonius) heterodactylus Tömösváry 1882
Chthonius (Chthonius) ischnocheles (Hermann 1804)
Chthonius (Chthonius) ischnocheles ischnocheles (Hermann 1804)
Chthonius (Chthonius) jonicus Beier 1931
Chthonius (Chthonius) leruthi Beier 1939
Chthonius (Chthonius) ligusticus Beier 1930
Chthonius (Chthonius) ligusticus brevis Cîrdei, Bulimar and Malcoci 1967
Chthonius (Chthonius) monicae Boghean 1989
Chthonius (Chthonius) motasi Dumitresco and Orghidan 1964
Chthonius (Chthonius) orthodactylus (Leach 1817)
Chthonius (Chthonius) submontanus Beier 1963
Chthonius (Chthonius) tenuis L. Koch 1873
Chthonius (Ephippiochthonius) romanicus Beier 1935
Chthonius (Ephippiochthonius) scythicus Georgescu and Cǎpuşe 1994
Chthonius (Ephippiochthonius) tetrachelatus (Preyssler 1790)
Chthonius (Ephippiochthonius) tuberculatus Hadži 1937
Chthonius (Globochthonius) vandeli Dumitresco and Orghidan 1964
Mundochthonius decoui Dumitresco and Orghidan 1970
Family Neobisiidae
Acanthocreagris callaticola (Dumitresco and Orghidan 1964)
Acanthocreagris mahnerti Dumitresco and Orghidan 1986
Microbisium fagetum Cîrdei, Bulimar and Malcoci 1967
Microbisium manicatum (L. Koch 1873)
Neobisium (Blothrus) brevipes (J. Frivaldsky 1865)
Neobisium (Blothrus) brevipes brevipes (J. Frivaldsky 1865)
Neobisium (Blothrus) brevipes montanum Beier 1939
Neobisium (Blothrus) closanicum Dumitresco and Orghidan 1970
Neobisium (Blothrus) leruthi Beier 1939
Neobisium (Blothrus) maxbeieri Dumitresco and Orghidan 1972
Neobisium (Blothrus) minutum (Tömösváry 1882)
Neobisium (Neobisium) biharicum Beier 1939
Neobisium (Neobisium) blothroides (Tömösváry 1882)
Neobisium (Neobisium) brevidigitatum (Beier 1928)
Neobisium (Neobisium) bucegicum Beier 1964
Neobisium (Neobisium) carcinoides (Hermann 1804)
Neobisium (Neobisium) carcinoides carcinoides (Hermann 1804)
Neobisium (Neobisium) carpaticum Beier 1935
Neobisium (Neobisium) cephalonicum (Daday 1888)
Neobisium (Neobisium) crassifemoratum (Beier 1928)
Neobisium (Neobisium) dolicodactylum (Canestrini 1874)
Neobisium (Neobisium) dolicodactylum latum Cîrdei, Bulimar and Malcoci 1967
Neobisium (Neobisium) erythrodactylum (L. Koch 1873)
Neobisium (Neobisium) fuscimanum (C.L. Koch 1843)
Neobisium (Neobisium) granulosum Beier 1963
Neobisium (Neobisium) macrodactylum (Daday 1888)
Neobisium (Neobisium) macrodactylum macrodactylum (Daday 1888)
Neobisium (Neobisium) minimum (Beier 1928)
Neobisium (Neobisium) polonicum Rafalski 1936
Neobisium (Neobisium) reitteri (Beier 1928)
Neobisium (Neobisium) sylvaticum (C.L. Koch 1835)
Paedobisium moldavicum Cîrdei, Bulimar and Malcoci 1967
Roncus babadochiae Ćurčić and Dimitrijević 2006
Roncus ciobanmos Ćurčić, Poinar and Sarbu 1993
Roncus craciun Ćurčić and Dimitrijević 2006
Roncus decui Ćurčić and Dimitrijević 2006
Roncus dragobete Ćurčić, Poinar and Sarbu 1993
Roncus lubricus L. Koch 1873
Roncus tabacarui Ćurčić and Dimitrijević 2006
Roncus transsilvanicus Beier 1928
Roncus zeumos Ćurčić and Dimitrijević 2006
Family Larcidae
Larca lata (Hansen 1884)
Family Cheiridiidae
Apocheiridium (Apocheiridium) ferum (Simon 1879)
Cheiridium museorum (Leach 1817)
Family Atemnidae
Atemnus politus (Simon 1878)
Diplotemnus vachoni Dumitresco and Orghidan 1969
Family Cheliferidae
Chelifer cancroides (Linnaeus 1758)
Chelifer cancroides cancroides (Linnaeus 1758)
Dactylochelifer latreillii (Leach 1817)
Dactylochelifer latreillii latreillii (Leach 1817)
Dactylochelifer marlausicola Dumitresco and Orghidan 1969
Hysterochelifer meridianus (L. Koch 1873)
Family Chernetidae
Allochernes mahnerti Georgescu and Capuse 1996
Chernes similis (Beier 1932)
Dendrochernes cyrneus (L. Koch 1873)
Dendrochernes cyrneus cyrneus (L. Koch 1873)
Dendrochernes cyrneus minor Cîrdei, Bulimar and Malcoci 1967
Lamprochernes chyzeri (Tömösváry 1882)
Lamprochernes nodosus (Schrank 1803)
Lamprochernes nodosus nodosus (Schrank 1803)
Pselaphochernes scorpioides (Hermann 1804)
sursa: http://www.museum.wa.gov.au/research/databases/pseudoscorpions
Oare cine a aparut in stup? :nod:
Nu se vede clar poza lui pharaonu, dar nici ala nu-i falsul scorpion.
Dau aici alta poza cu cateva tipuri de falsi scorpioni. Poate la anu sa prind unul sa-l pozez, dar voba reclamei: n-am cu ce!
Din cele 6 tipuri de pseudescorpioni aratate in fotografie, dumneavoastra de care ati gasit in stup?
Va intreb pentru ca vreau sa stiu ce specie traieste pe la noi!
Citat din: stefan1 din Decembrie 19, 2010, 01:42:04 AM
Nu se vede clar poza lui pharaonu, dar nici ala nu-i falsul scorpion.
Fotografia am gasit-o pe un site despre pseudoscorpioni! Pacat ca nu are o rezolutie mai buna ca sa vedem mai bine gangania!
Citat din: pharaonu75 din Decembrie 19, 2010, 09:20:31 AM
Din cele 6 tipuri de pseudescorpioni aratate in fotografie, dumneavoastra de care ati gasit in stup?
Va intreb pentru ca vreau sa stiu ce specie traieste pe la noi!
Sa sti ca niciodata nu i-am studiat mai amanuntit si acum chiar nu stiu unde sa-l cataloghez. Imi pare ca are totusi corpul mai lat, deci dintre acele specii. Poate in primavara ma voi uita mai bine daca-i intalnesc.
Cat priveste acea poza mai neclara, eu zic ca aduce mai mult cu gandacul mic de stup, Aethina Tumida. Sau poate in alte zone sunt alte specii de falsi scorpioni care traiesc si pe langa stupi, ca ai vazut cate specii sunt numai in Romania!
Citat din: stefan1 din Decembrie 20, 2010, 12:51:53 AM
Citat din: pharaonu75 din Decembrie 19, 2010, 09:20:31 AM
Din cele 6 tipuri de pseudescorpioni aratate in fotografie, dumneavoastra de care ati gasit in stup?
Va intreb pentru ca vreau sa stiu ce specie traieste pe la noi!
Sa sti ca niciodata nu i-am studiat mai amanuntit si acum chiar nu stiu unde sa-l cataloghez. Imi pare ca are totusi corpul mai lat, deci dintre acele specii. Poate in primavara ma voi uita mai bine daca-i intalnesc.
Cat priveste acea poza mai neclara, eu zic ca aduce mai mult cu gandacul mic de stup, Aethina Tumida. Sau poate in alte zone sunt alte specii de falsi scorpioni care traiesc si pe langa stupi, ca ai vazut cate specii sunt numai in Romania!
Cand se va desprimavara ,m-a angajez sa desconspir un scorpion din stupina mea . Poate voi fi ajutat si de Dl. pharaonu care este acasa cu arta fotografica din cate observ. In toamna am gasit cateva exemplare razlete in cativa stupi orizontali ,deasupra podisorului. Voi poza eu cu telef. iar Dl. pharaonu sa o prelucreze si sa o posteze , asta si cu voia sa.
Mi-am propus ca de-acum inainte aparatul foto digital sa nu mai lipseasca de langa mine cand lucrez la stupi... nu se stie niciodata ce poate sa apara, iar de multe ori telefonul mobil nu este tocmai ce ne-ar trebui!
Mai ales cand lucrezi cu vietati atat de mici cum sunt albinele si insectele cu care acestea intra in contact!
Citat din: stefan1 din Decembrie 19, 2010, 01:42:04 AM
Nu se vede clar poza lui pharaonu, dar nici ala nu-i falsul scorpion.
Dau aici alta poza cu cateva tipuri de falsi scorpioni. Poate la anu sa prind unul sa-l pozez, dar voba reclamei: n-am cu ce!
Am zis bine mai sus: "N-ai cu ce!" Nu se vede mare lucru, dar el este.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pseudoscorpion
Interesant!
Chiar de curand, cand am deschis podisorul la un stup am observat cateva ganganii care semanau cu scorpionul fals dar erau parca mai alungite si de culoare cenusie, miscandu-se foarte rapid. Asemeni insecte am mai observat uneori sub pietre, sub scoarta scorojita a copacilor etc. O sa fiu mai atent si daca o sa am noroc o sa incerc sa fac si o poza.
La noi in Caras-Severin, mai precis pe Cheile Nerei si in zona, se gasesc scorpioni adevarati, deci grije la ei, daca treceti pe acolo, ca peste 2-3 muscaturi sunt mortale. La unu, exista toate sansele sa scapi, dar te unflii bine. Deasemenea acolo sunt foarte prezente viperele cu corn, dar astea au un areal mai larg.
Am reusit sa fac niste poze... asta o fi? :bzz:
Ceva interesant.
Varroa unter Kontrolle - Beenature-Project (http://www.youtube.com/watch?v=qkdrRuWmbm4#ws)
nop!ala e pestisorul de argint!il intalnesti peste tot pe unde e umezeala!
.
Azi am gasit un vizitator :)
Faine poze. Si eu am gasit azi. Ma mir la tine, ca in lazile noi, fara multe crapaturi sau locuri unde sa se ascunda ei si sa-si gaseasca hrana, se 'cuibaresc' mai greu.
Am găsit unul si eu la stupii de acasă pentru prima dată in această Iarnă, din păcate a dispărut rapid intr-o crăpătură a stupului, nu am reusit sa fac nici o fotografie.
Citat din: pharaonu75 din Aprilie 05, 2016, 10:33:37 PM
Azi am gasit un vizitator :)
bai ce camera smechera am :yes:
Scorpionul fals.